Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Selecţia raselor de carne, între optim şi maxim

Publicat: 23 noiembrie 2019 - 18:25
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În dezbaterile pe care le-am avut aproape săptămânal cu prietenul meu Vasile despre problemele care apar pe parcursul administrării unei ferme de taurine Angus asemănătoare cu a lui, am abordat şi tema ameliorării genetice a raselor de carne în ţările cu zootehnie avansată.

 

Fiindcă Vasile era interesat să cunoască, doar în principiu, metodele şi procedeele pe care fermierii le utilizează în acest scop, i le-am prezentat succint.

Angus_b

• În primul rând, fermierii din Vest lucrează după un program de ameliorare stabilit de către specialiştii asociaţiei de crescători din care fac parte, lucru care trebuie să se înfăptuiască şi în România.
• În al doilea rând, ca obiective de selecţie, ei aleg numai acele caractere care, prin efectul lor, contribuie major la realizarea unei producţii mari de carne superioară şi, implicit, la sporirea rentabilităţii fermei. Ei au grijă ca aceste caractere să fie mai puţin numeroase şi uşor de măsurat, deoarece se cunoaşte că eficienţa selecţiei este invers proporţională cu radical din numărul de caractere luate concomitent în selecţie. Urmărirea simultană a patru caractere reduce efectul selecţiei la jumătate faţă de cazul când selectăm doar unul singur.
• În al treilea rând, spre deosebire de ceea ce se urmăreşte la rasele mixte, ţinta lor este să modifice în generaţiile următoare dimensiunile caracterelor care constituie obiective de selecţie, dar numai în măsura în care modificarea pozitivă obţinută la unele caractere nu le înrăutăţeşte pe altele, cu repercusiuni negative în rentabilitatea fermei. Din aceste motive, ei ţin seama, în gradul cel mai înalt, de semnificaţia corelaţiei genetice (negativă sau pozitivă) existentă între caracterele supuse selecţiei.
• În al patrulea rând, metodele de ameliorare sunt diferite în funcţie de tipul fermei care produce carne “în viu” cu ajutorul raselor specializate. Într-un fel se desfăşoară activitatea de selecţie în fermele de elită de rasă pură, care au sarcina să producă tauri şi, ocazional, femele de mare valoare genetică - pentru ele, dar şi pentru fermele comerciale - şi altfel se petrec lucrurile în fermele comerciale care produc viţei înţărcaţi de rasă pură sau hibrizi pentru fermele crescătoare de tineret taurin, după înţărcare sau la vârsta de un an.

“Unde dai şi unde crapă!”

După ce am enumerat obiectivele de selecţie urmărite în fermele de elită, prietenul meu Vasile a remarcat, cu satisfacţie, că şi el urmăreşte în selecţia din ferma sa aceleaşi lucruri, dar doreşte să le aducă la un nivel maxim în generaţiile următoare. Când i-am precizat însă că străinii nu vor maximizarea dimensiunii caracterelor, Vasile a rămas oarecum descumpănit. I-am explicat că ei nu fac acest lucru pentru că, foarte probabil, un caracter care este adus prin selecţie la o dimensiune maximă riscă să deterioreze în valoare alte caractere cantitative importante economic, cu care sunt asociate genetic. Exprimat cu alte cuvinte, se poate spune că în activităţile de implementare a selecţiei, zootehnistul ameliorator din străinătate este foarte atent la zicala “unde dai şi unde crapă”!

Ameliorarea la maximum a unui caracter aduce alte neajunsuri

Iată câteva exemple desprinse din practica selecţiei raselor de carne, care ilustrează acest adevăr.
Deşi fermierii au tot interesul ca masa vie sau greutatea viţeilor la înţărcare şi la vârsta de un an sau la maturitate să fie cât mai mare, pentru a-i putea vinde la preţ bun, în programele de selecţie a taurinelor de carne nu este prevăzută maximizarea ei, deoarece odată cu sporirea acesteia are loc şi o creştere corespunzătoare a producţiei de lapte şi a greutăţii în viu a vacilor. Ambele fenomene reclamă sporirea, cu necesitate, a necesarului de furaj. Primul - pentru asigurarea sintezelor unui surplus de lapte, iar al doilea - pentru întreţinerea funcţiilor vitale (necesarul de energie pentru asigurarea funcţiilor vitale depinde de greutatea animalului). Asta înseamnă de fapt că fermierul trebuie să asigure, faţă de păşune, un consum suplimentar de furaje, ceea ce creşte nepermis de mult cheltuielile fermei cu hrana. Dacă acest adaos de furaje nu este asigurat, fertilitatea vacilor scade semnificativ, cu efecte negative dramatice în rentabilitatea fermei. Asta pe de o parte!
Pe de altă parte, creşterea peste un anumit optim al masei vii a viţeilor la înţărcare atrage după sine şi o sporire a dimensiunii viţelului la naştere, care creează dificultăţi mari în procesul de fătare. Prietenul meu Vasile a înţeles cu uşurinţă că un astfel de fenomen are urmări negative dramatice în sănătatea viţelului şi a uterului mamei, care deopotrivă duc la scăderea fertilităţii vacilor prin sterilitate şi la pierderi de viţei. Toate acestea se manifestă, în cele din urmă, prin scăderea rentabilităţii fermei.

Mai multă carne, dar de slabă calitate

De asemenea, o selecţie a taurinelor cu scopul de a atinge un maximum de carne macră în carcasă, în detrimentul grăsimii şi a oaselor (aşa-numita cutabilitate), nu face altceva decât să ducă la scăderea calităţii carcaselor, deoarece o carne care conţine foarte puţine grăsimi influenţează negativ frăgezimea, savoarea şi suculenţa acesteia, ele fiind în corelaţie genetică negativă. Din aceste motive, programele de selecţie a animalelor din rasele de carne nu prevăd maximizarea acestui caracter, ci doar aducerea lui la dimensiunea optimă, unde marmorarea şi perselarea carcaselor sunt corespunzătoare cerinţelor de calitate.

 

OBIECTIVELE SELECŢIEI ÎN FERMELE DE ELITĂ

În fermele de rasă pură, care aduc cel mai mare venit şi contribuie major la producţia de carne, sunt atinse următoarele obiective ale selecţiei:
1. Performanţa reproductivă sau fertilitatea;
2. Calitatea vacii de a fi bună mamă;
3. Rata creşterii (greutatea la naştere, la înţărcare şi la un an sau sporul mediu zilnic);
4. Eficienţa furajelor (consumul specific);
5. Masurătorile corporale(înălţimea la grebăn şi la crupă, lărgimea crupei);
6. Longevitatea;
7. Mărimea şi calitatea carcasei, determinate genetic;
8. Conformaţia corpului.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 20/247 (ediţia 15-30 noimbrie 2019)

Vizualizat: 501 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?