Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

SCRAPIA a scos capul. Din nou!

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:18
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În timp ce ANSVSA ţine sub tăcere existenţa unor focare de scrapie (encefalopatia spongiformă transmisibilă, popular numită ”boala oii nebune”) în fermele din România, autorităţile sanitar-veterinare din teritoriu recunosc depistarea bolii, dar asigură că situaţia este sub control şi nu sunt motive de alarmare. 

Semnale despre noi focare de scrapie au venit şi din partea unor crescători de animale, citaţi fără a fi numiţi, într-un articol publicat de site-ul agroinfo.ro. Responsabili din zona comerţului cu animale vii îndeamnă la prudenţă în abordarea informaţională a situaţiei, întrucât ar putea afecta exporturile de animale.

Oaie_b

Încă un focar în Botoşani
Focarele de scrapie din Botoşani, despre care presa a relatat în luna august a.c., nu se regăsesc în lista săptămânală a epizootiilor făcută publică de Organizaţia Internaţională a Epizootiilor. Am contactat-o telefonic pe Minodora Vasiliu, director DSVSA Botoşani, şi am primit confirmarea că în august au existat trei focare de scrapie în Botoşani, iar recent, în săptămâna 6-12 noiembrie, a fost confirmat un focar nou, la o fermă de ovine din localitatea Santa Mare, raportat deja către ANSVSA! Noul focar din Botoşani a fost depistat după ce animale din ferma din Santa Mare au fost duse pentru sacrificare la un abator din Suceava. Aici, s-au prelevat probe şi testele au relevat existenţa bolii, dar a fost nevoie şi de analizele IDSA (Institutul pentru Diagnostic şi Sănătate Animală), conform regulamentelor în vigoare. DSVSA Botoşani încă întreprinde investigaţii pentru a descoperi cum s-au îmbolnăvit oile de scrapie, dar până în prezent nu au fost obţinute rezultate clare. Minodora Vasiliu a precizat că transmiterea bolii este posibilă inclusiv prin contact sexual, deci un berbec bolnav poate fi sursă de scrapie pentru femelele din exploataţie.

Despăgubirea, prima opţiune
În data de 12 noiembrie a.c., sub titlul ”Milioane de euro pentru oaia lui Daea şi oile mor pe capete de scrapie”, pe site-ul agroinfo.ro a fost publicat un articol despre focare noi de scrapie în România, semnalate de crescători de ovine al căror nume nu a fost făcut public. În articolul respectiv există o referire şi la existenţa unui focar de scrapie în judeţul Mureş, la o fermă de ovine. L-am sunat pe directorul DSVSA Mureş, Kincses Sandor, care mi-a confirmat că, într-adevăr, există un astfel de focar, la o fermă de oi din localitatea Bogata, efectivul fiind de 650 de capete: ”Am primit confirmarea de la IDSA. Am format o comisie mixtă, având membri proveniţi din patru instituţii publice, şi ne-am deplasat la ferma din Bogata. Animalele au fost blocate pe păşune şi urmează procedura de stingere a focarului”.
Există două soluţii: 1. sacrificarea întregii turme, prin oferirea unei despăgubiri proprietarului şi 2. genotiparea, o cale mai anevoioasă, care presupune recoltarea de sânge şi stabilirea, în urma unui proces de durată, a animalelor care se vor dovedi mai rezistente la contactarea bolii, bune de păstrat în turmă, în timp ce animalele cu predispoziţie să se molipsească să fie distruse. DSVSA Mureş i-a propus fermierului din Bogata sacrificarea întregului efectiv şi despăgubirea financiară, la preţul de 300 de lei exemplarul, dar omul a refuzat deocamdată. Negocierile continuă.
Măsurile de combatere a scrapiei sunt finanţate din bugetul public, atât naţional, cât şi european. Cum o fi ajuns oaia din Mureş să se îmbolnăvească? Directorul DSVSA mi-a spus că turma din Bogata a fost izolată, nu a circulat şi nici nu a primit anul acesta oi sau berbeci din alte părţi. Un posibil circuit ar putea fi acesta: câinii au mâncat cadavrul unei oi bolnave, au defecat apoi pe păşune, iar oile au păşunat în acel loc.
L-am sunat pe proprietarul turmei din Bogata, la câteva zile după discuţia avută cu directorul Kincses, şi acesta mi-a confirmat că a optat pentru primirea de despăgubiri, dar încă mai negociază preţul. Fermierul mi-a spus că a vorbit la telefon inclusiv cu ministrul Daea, care i-a cerut să se înscrie în programul de combatere a scrapiei, prin achiziţionarea de animale cu gene rezistente. Deci, Petre Daea ştie că în ţară sunt focare de scrapie, asigură fermierii că vor fi despăgubiţi, dar ţine la secret situaţia, în timp ce umblă prin ţară şi promovează ”la intern” carnea de oaie!
În articolul publicat pe agroinfo.ro, este scris că ”în judeţul Timiş ar fi prăpăd”. Am sunat la DSVSA Timiş să obţin un răspuns oficial. L-am obţinut: există scrapie în trei exploataţii!
Ioan Pădeanu, şeful catedrei „Tehnologia creşterii ovinelor şi caprinelor” la USAMVB din Timişoara, precizează într-un comunicat trimis redacţiei că ”în lipsa unor măsuri de profilaxie genetică, boala poate afecta zece la sută din efectivul de oi contaminate, fiind o boală fără tratament, iar carnea oilor bolnave nu poate fi dată la consum”.

Secretomanie la nivel înalt?
Există, aşadar, focare noi de scrapie în România, confirmate de IDSA, cunoscute de ANSVSA. Informaţiile sunt sursă de panică în interiorul sectorului creşterii ovinelor, întrucât apariţia de noi focare de scrapie ar putea afecta activitatea comercială, ştiut fiind faptul că exportul de ovine aduce sume importante de bani, pe întreg lanţul comercial, dar mai ales fermelor de îngrăşare şi firmelor care livrează direct ţărilor beneficiare turmele de oi colectate de la fermele româneşti.
Efectul asupra comerţului cu rumegătoare mici a fost recunscut recent de Mary Pană, medic veterinar şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), într-un articol publicat în 14 noiembrie a.c. pe site-ul agroinfo.ro. Preşedinta ACEBOP cerea circumspecţie în afirmaţii, ”pentru că nu fermierul afectat suferă - acesta este despăgubit pentru toate animalele -, ci suferă întreaga structură implicată în monitorizarea bolii şi în comerţul cu ovine şi caprine. Riscăm să pierdem ce a fost construit prin muncă şi cheltuieli de către serviciile veterinare şi fermieri, începând cu anul 2002, când a fost confirmată prima dată boala în România. Riscăm să pierdem toate pieţele la export”. De acord cu preşedinta ACEBOP, nu trebuie aruncate pe piaţă informaţii false sau inexacte, dar avem deja, din teritoriu, informaţii oficiale care confirmă apariţia unor focare noi, potrivit analizelor de laborator efectuate de IDSA. Boala există, e reală! Ce să facem? Să o ascundem?
Cu puţin timp înainte de închiderea ediţiei, am obţinut telefonic şi răspunsul ANSVSA, din partea dr. Marius Grigore, responsabil cu raportarea epizootiilor către OIE: ”Nu suntem obligaţi să raportăm săptămânal focarele de scrapie. Boala există de foarte mult timp, este endemică, noi avem obligaţia să raportăm semestrial sau anual focarele depistate”. Într-adevăr, verificând informaţia pe oie.com, am aflat că ANSVSA a raportat anul trecut 18 focare de scrapie în România, în judeţele Sibiu, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Neamţ şi Caraş-Severin.


O CAMPANIE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII
Agentul bolii (Scrapiei) afectează nu numai sănătatea animalelor (la om, maladia nu este transmisibilă), dar loveşte puternic şi în afacerile bazate pe vinderea oilor cu precădere pe pieţele extracomunitare. Probabil, temându-se că situaţia nu va mai putea fi ţinută sub control şi comerţul extern va avea de suferit, ministerul şi marile asociaţii de crescători de ovine au pus la cale un program de promovare în România a cărnii de oaie, numit ”Alege oaia”. Dacă, Doamne fereşte, nu vor mai intra în conturi banii de la partenerii străini, ar fi bun şi ceva mărunţiş provenit din buzunarele românilor.

 

BOALĂ GENETICĂ INCURABILĂ
Scrapia sau boala tremurătoare a oilor (oile au tendinţa de a-şi ciuguli lâna şi membrele, tremură, cad jos, slăbesc etc.) este produsă de un prion (particule infecţioase alcătuite dintr-un mucopoliglucid şi o polipeptidă) foarte rezistenţi la sterilizare, inclusiv la temperatură înaltă (rezistă până la 480oC), la ultraviolete şi formaldehidă.
Perioada de la infectare, până la apariţia simptomelor, este de 14-36 luni. Boala se întâlneşte la ovinele cu vârsta de cel puţin 10 luni şi mai frecvent la ovinele de 3-4 ani, cu o incidenţă scăzută 0,5-2%.
Singura soluţie practică de prevenţie este genotipizarea berbecilor şi promovarea la reproducţie cel puţin a berbecilor cu genotipuri foarte rezistente şi cu rezistenţă genetică la scrapie din grupa I şi eventual din grupa II.
Intensitatea riscului la scrapie în funcţie de genotip este următoarea:
I. Ovine foarte rezistente genetic la scrapie - genotip ARR/ARR.
II. Oi rezistente genetic la scrapie, dar care necesită o atenţie particulară pentru utilizarea în programele de selecţie: genotipuri ARR/AHQ, ARR/ARH, ARR/ARQ.
III. Oi cu rezistenţă genetică scăzută la scrapie (ce trebuie evitate): ARQ/ARH, ARQ/AHQ, AHQ/AHQ, ARH/ARH, AHQ/ARH, ARQ/ARQ.
IV. Oi sensibile la scrapie - ARR/VRQ.
V. Oi foarte sensibile la scrapie (trebuie castrate sau sacrificate): AHQ/VRQ, ARH/VRQ, ARQ/VRQ, VRQ/VRQ. (Ioan PĂDEANU)


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 373 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?