Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Scoţienii lucrează la prolificitatea oii Blackface

Publicat: 12 februarie 2018 - 14:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În vara acestui an, am participat la Edinburgh, capitala Scoţiei, împreună cu alţi cinci specialişti din România, la o întâlnire de lucru de trei zile, prin proiectul european - SheepNet.

Lucrările, prezentările şi discuţiile s-au ţinut într-o sală de seminar la prestigioasa şi frumoasa Scotland’s Rural College (SRUC), recunoscută pe plan mondial pentru calitatea învăţământului şi a cercetărilor fundamentale în domeniul agriculturii.

Scotia_b

Sectorul european o ia în jos
La această primă întâlnire de la Edinburgh, a partenerilor din consorţiul proiectului SheepNet, au participat din fiecare ţară parteneră şase persoane, cu excepţia Turciei, care a avut un singur reprezentant. În prima zi s-a prezentat, din fiecare ţară, situaţia creşterii ovinelor, tendinţele actuale de exploatare a ovinelor şi problemele dificile care îngreunează dezvoltarea sectorului.
Reprezentanţii din cinci ţări UE, implicaţi în proiect, au accentuat că în contrast cu cererea crescută de carne şi de lapte, efectivele de ovine au scăzut vertiginos în ultimii cincisprezece ani, din cauza, în principal, a dificultăţilor cu forţa de muncă, dar şi a politicilor agricole. Numai grupul nostru s-a fălit că odată cu intrarea României în UE, în anul 2007, efectivele de ovine au crescut de la 7 milioane, la 11 milioane în acest an, mai cu seamă ca efect al subvenţiilor primite.
Discuţiile au fost moderate de Jean-Marc Gautier de la IDELE din Franţa, coordonatorul proiectului SheepNet, un specialist de renume mondial în creşterea oilor.

Scotia_b

Adepţii păşunatului rotativ
În două după-amiezi am vizitat ferme private de ovine şi ferma didactică a SRUC Edinburgh, în general, şi zona din jurul capitalei, care are un relief în care predomină dealurile înalte cu văi înguste.
Pe pantele acestor dealuri sunt parcelate păşuni îngrădite cu garduri din piatră sau cu plasă de sârmă specială cu ochiuri mari. Surpriza plăcută pentru mine a fost să constat că fiecare parcelă avea, fie la un capăt, fie lateral, o lizieră de pădure unde oile aveau acces în orice moment pentru odihnă la umbră.
Clima Scoţiei este foarte răcoroasă comparativ cu cea din România. Parcelele cu iarbă de calitatea cea mai bună sunt destinate, prioritar, pentru oile cu trei miei, apoi urmează parcelele pentru oile cu doi miei, iar oile cu un singur miel păşunează după trecerea pe alte parcele a oilor cu doi sau trei miei. Acest păşunat rotativ, prin care pentru o turmă se alocă 5-6 parcele de păşune, asigură o bună gestionare a păşunii şi masă verde la discreţie pentru ovine în toată perioada de păşunat. Pe fiecare parcelă am observat o varietate mare de specii de graminee şi de leguminoase, dar mi-a atras atenţia prezenţa pătlaginei (Plantago lanceolata) care, spun scoţienii, are un nivel ridicat de proteină.

Tinte ale ameliorării: prolificitate şi rezistenţă la paraziţi
Din discuţiile purtate cu fermierii scoţieni am aflat că obiectivul lor principal este să obţină 2-3 miei per oaie fătată. Cum în zonă se cresc aproape numai oi de rasă scoţiană cu faţa neagră (Blackface), care are o prolificitate (miei obţinuţi /100 de oi fătate) mai scăzută (125-180%), au importat din Noua Zeelandă oi Romney Marsh (215-250%), rasă mult mai prolifică decât oile din Marea Britanie. Totodată, cercetătorii scoţieni de la SRUC Edinburgh aplică un program riguros de selecţie în direcţia creşterii prolificităţii prin selectarea oilor locale cu mai multe fătări duble/triple şi prin identificarea timpurie a unor markeri genetici corelaţi cu fătările multiple.
O altă temă importantă pentru practica urmărită de cercetători este rezistenţa naturală la paraziţii care afectează oile, având la bază heritabilitatea de 0,3 a acestui caracter. În paralel, cercetătorii şi fermierii urmăresc gradul de încărcare cu paraziţi la oile care păşunează pe parcele care au în structura de plante şi cicoarea (Cichorium Intybus), foarte probabil cu efect antiparazitar.
În ultima zi am vizitat o fermă ce deţinea pajişti naturale pe dealurile înalte ale Scoţiei şi creştea oi scoţiene cu faţa neagră. Pe vârful dealului era un vânt puternic în stare să te culce la pământ, dar oile îşi vedeau liniştite de păşunat. Am convingerea că aceste oi productive cu lână groasă ar rezista bine şi pe crestele munţilor Carpaţi.
Va urma...

Ioan PĂDEANU
Ludovic CZISZTER
USAMVB TM


SHEEPNET - EXPLOATAREA SUSTENABILĂ ŞI PROFITABILĂ A OILOR
Proiectul SheepNet - “Diseminarea Expertizei şi Experienţei Privitoare la Productivitatea Ovinelor prin Networking”, este implementat de un consorţiu format din parteneri proveniţi din şase ţări europene: Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii, Irlanda, Spania, Italia, România şi Turcia ca ţară asociată, dar pot participa ca invitaţi specialişti şi crescători şi din alte ţări membre UE. Din partea României au participat subsemnaţii, Dinu Gavojdian (cercetător), Felician Negruţ (specialist şi fermier), Ioan Negrean (OJZ Timiş) şi Lucian Pascariu (fermier şi secretar la asociaţia Ovitim Timiş).
Producţiile de carne şi de lapte obţinute de la ovine sunt deosebit de importante atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi în toate ţările învecinate. În Europa există 85 milioane de ovine în circa 830.000 de exploataţii. Dar din anul 2000 numărul exploataţiilor de ovine a scăzut cu 50% în ţările din UE. Proiectul SheepNet are ca scop final creşterea durabilităţii şi productivităţii ovinelor, având ca obiective principale: creşterea ratei de concepţie, păstrarea gestaţiei şi reducerea mortalităţii mieilor.
Relansarea sectorului de creştere a ovinelor este sever condiţionată de creşterea numărului de miei înţărcaţi în fermele profilate pe producţia de carne şi a numărului de oi în lactaţie, din totalul de oi matcă, în fermele profilate pe producţia de lapte.
Acest proiect urmează să ofere soluţii unor aspecte care afectează negativ productivitatea ovinelor, prin schimbul durabil de cunoştinţe ştiinţifice şi practice între cercetători, fermieri, consultanţi şi membrii consorţiului. În esenţă, SheepNet, pe baza rezultatelor obţinute, va promova implementarea şi diseminarea unor tehnici inovative şi schimbul de bune practici prin mijloace media, publicaţii tehnice, conferinţe, workshopuri naţionale şi transnaţionale şi vizite în ferme de ovine moderne cu rezultate meritorii.
Proiectul, finanţat de Uniunea Europeană (UE) prin programul de cercetare şi inovare Horizon 2020, se derulează pe o perioadă de trei ani (2017-2019).

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (ediţia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 177 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?