Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Şapte milioane de păsări “şi-au luat... zborul”!

Publicat: 11 aprilie 2017 - 13:33
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În ianuarie 2016, trăgeam un semnal de alarmă cu privire la faptul că avicultura în România este polarizată între bogaţi şi săraci, neexistând cale de mijloc. După un an de zile, analizând statisticile publicate de Ministerul Agriculturii, observăm că mare lucru nu s-a schimbat, ba mai mult, începem să pierdem şi din efective. 

Aşadar, dacă în mai 2015, MADR avea înregistrate 75.642.626 capete păsări în România, la sfârşitul anului 2016 exista un efectiv de 68.856.062 capete. Iată o scădere de aproximativ, atenţie!, de aproximativ 7 milioane de capete! Revista Ferma a tot tras semnale de alarmă atenţionând că acest sector este vitregit de noul PNDR, că nu există o strategie de dezvoltare a clasei de mijloc şi nici nu se doreşte ca prin politici legislative să reducem decalajul între fermele mici şi cele mari, că de fapt nu dorim să transformăm gospodăria ţărănească din exploataţie falimentară în exploataţie viabilă economică.

Gaini

Peste 1,7 milioane de gospodării deţin 53% din efectivul de păsări
Aşadar, dacă urmărim statisticile, obsevăm că din punct de vedere al structurii, 46,99% din efective sunt crescute în sisteme industriale, iar, atenţie!, în gospodăriile ţărăneşti (ferme familiale, cum pompos au fost denumite de către statisticieni) - 53%. Ca să vă puteţi da seama de dezastrul din acest sector, trebuie să menţionăm că 53% din efectivele de păsări se găsesc în peste 1,7 milioane de gospodării. Efective de păsări care au o performanţă scăzută, ferme în care nu există o trasabilitate reală a produsului şi nu se poate realiza un control sanitar veterinar corect şi coerent al acestor efective şi care nu pot susţine economic gospodăriile ţărăneşti din cauza producţiilor scăzute şi a costurilor mari de producţie.
Din punct de vedere al producţiei, situaţia se prezintă în felul următor, pe sectorul carne a fost înregistrat, la sfârşitul anului 2016, un efectiv de 34.723.527 capete, ce reprezintă 50,49% din efectivul naţional de păsări.
Pe structuri de sisteme de creştere, păsările de carne se regăseau în proporţie de 35,05% în gospodăria ţărănească şi 64,95% în ferma industrială. La găinile ouătoare situaţia este următoarea: total 34.132.535 capete, din care 71,27% în ferme de subzistenţă şi 28,72% în ferme industriale.

Sisteme de creştere optime pentru dezvoltarea fermelor mici şi mijlocii
Soluţia pentru ca gospodăria ţărănească să se dezvolte o reprezintă sistemele alternative de creştere, adică sistemul de creştere tradiţional pentru puii de carne şi creşterea la sol cu acces liber în padoc (notarea cu cifra 1 a oului) pentru găinile ouătoare, mai pe scurt creşterea păsărilor în sistem free range.
• În Europa, păsările crescute în sistem tradiţional reprezintă o producţie semnificativă cu un impact social ridicat.
- Italia produce 50 de milioane de pui în sistem tradiţional, din care 10 milioane sunt vânduţi în alte ţări din Europa. Păsările din sistemul tradiţional reprezintă aproximativ 15% din consumul naţional, acoperid activitatea directă a 1.500 de ferme, şi indirect - 5.000 de operatori comerciali.
- În Franţa se obţin 160 de milioane de pui în sistem tradiţional, din care 120 milioane sunt Label Rouge tradiţional în aer liber, crescuţi de 7.000 de agricultori şi vânduţi sub sigla a 31 de asociaţii. Label Rouge pui de carne în sistem tradiţional reprezintă o treime din achiziţiile gospodăriilor franceze.
- Spania obţine 24 de milioane de pui de carne în sistem tradiţional, cu un nivel de producţie de carne între 46 şi 48.000 tone pe serie.
Puii crescuţi în sistemul tradiţional pentru carne provin din rase rustice colorate, diferite de cele utilizate pentru puii de carne în sistem intensiv. Ei sunt rezultatul selecţiei repetate cu un pedigree al raselor locale vechi, cu următoarele criterii: creştere lentă, rezistenţă, adaptare la creşterea în aer liber, calitatea cărnii.
• Sistemul de creştere şi exploatare creştere în sistem free range (creştere liberă) respectă normele comunitare reglementate de Regulamentul (CE) Nr. 543) din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre, art. 11 şi anexa V, unde se precizează criteriile obligatorii specifice acestui sistem:
- densitatea din baterie şi vârsta de sacrificare sunt în conformitate cu limitele fixate la litera (b), cu excepţia puilor, pentru care densitatea se poate mări la 13, dar cântărind cel mult 27,5 kg greutate vie/mp, şi cu excepţia claponilor, pentru care densitatea este de cel mult 7,5/mp şi care cântăresc cel mult 27,5 kg greutate vie/mp;
- păsările au avut, în timpul a cel puţin jumătate din viaţa lor, acces continuu pe timpul zilei la zone exterioare acoperite în principal de vegetaţie şi reprezentând cel puţin:1 mp/pui sau bibilică; 2 mp/raţă sau clapon; 4 mp/curcan sau gâscă;
- în cazul bibilicilor, accesul la spaţiile exterioare se poate înlocui cu coteţe care au o suprafaţă la sol cel puţin egală cu cea a bateriei şi o înălţime de cel puţin 2 m. Fiecare pasăre dispune de o baterie sau coteţ cu o lungime totală de cel puţin 10 cm;
- reţeta furajeră folosită în perioada de îngrăşare conţine cel puţin 70% cereale;
- adăpostul este prevăzută cu trape de ieşire cu o lungime combinată cel puţin egală cu 4 m pe 100 mp de suprafaţă a adăpostului.
În România nu există la momentul actual nici o fermă de acest tip autorizată de ANSVSA(!)

 


CREŞTEREA GĂINILOR OUĂTOARE LA SOL CU ACCES LIBER ÎN PADOC
Sistemele de creştere la sol cu acces în padoc (cifra 1 de notare) sunt sisteme de producţie moderne, deoarece combină avantajele adăpostului cu microclimat controlat cu efectul pozitiv al întreţinerii în aer liber. Din punct de vedere tehnologic, sistemul permite accesul în spaţii în aer liber, care în conformitate cu legislaţia europeană şi românească trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
• Găinile au acces continuu la spaţii exterioare în timpul zilei, cu excepţia cazurilor în care se aplică restricţii temporare impuse de autoritatea sanitar-veterinară;
• Spaţiile în aer liber sunt în cea mai mare parte acoperite cu vegetaţie şi nu sunt folosite în alte scopuri, excepţie făcând livezile, terenurile împădurite şi păşunile pentru animale;
• Densitatea în spaţiile exterioare nu poate depăşi 2.500 de găini pe hectar (1 găină/4 mp). În condiţiile în care pentru fiecare găină sunt disponibili cel puţin 10 mp şi se practică o rotaţie, găinile având acces liber la întreg spaţiul pe durata de viaţă a efectivului, fiecare îngrăditură trebuie să asigure cel puţin 2,5 mp/cap de găină.
• Raza padocurilor nu trebuie să depăşească 140 m faţă de cea mai apropiată trapă de intrare şi ieşire; cu toate acestea, raza poate fi extinsă la 350 m faţă de cea mai apropiată trapă de intrare/ieşire, cu condiţia să existe adăposturi suficiente şi adăpători distribuite uniform - cel puţin 4 adăposturi pe hectar.
Pentru o gospodărie din România, rezultă o medie de 19,14 găini ouătoare cu performanţă medie pe cap de găină de140 ouă pe an. Pentru găinile ouătoare notate cu cifra 1, în sistem free-range, există numai şase exploataţii cu o un efectiv total de păsări de 29.979, ceea ce reprezintă 0,4% din efectivul total de găini ouătoare din fermele comerciale.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 2854 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?