Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Să aprofundăm tehnologia ameliorării vacii de carne II

Publicat: 25 august 2019 - 17:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Într-o exploataţie zootehnică cu taurine din rasele de carne, ameliorarea continuă a caracterelor importante economic trebuie să fie principala preocupare a fermierului.

El trebuie să folosească metode de apreciere şi de estimare a valorii genetice aditive (valoarea de ameliorare) a animalelor din fermă pentru fiecare caracter care concură la realizarea producţiei de carne. Astfel, în procesul de reproducere a efectivului va obţine un progres genetic crescând, pe măsură ce generaţiile se succed.

Angus_b

Din nefericire, atunci când îşi prezintă ferma sau animalele pe care le cresc, foarte puţini fermieri vorbesc despre progresul genetic pe generaţie sau pe an, pe care îl obţin în exploataţia lor zootehnică. Am avut o mare satisfacţie când, recent, M. Vasile, un ardelean care creşte peste o sută de vaci din rasa Aberdeen Angus, mi-a vorbit cu mult entuziasm despre ferma lui şi metodele pe care le utilizează pentru a obţine, prin selecţie, un progres genetic din ce în ce mai mare, cu fiecare generaţie ce trece.

Ameliorarea SMZ, din experienţa unui iscusit crescător de Aberdeen Angus

L-am rugat să descrie sumar, dar concret, cum procedează pentru a ameliora continuu, prin selecţie, pe lângă alte caractere, sporul mediu zilnic de greutate vie (SMZ). Mi-a spus că pentru a modifica structura genetică a acestui caracter prin selecţie, el începe cu cântărirea fiecărui viţel la naştere şi apoi la vârsta de 450 de zile, când aceştia trebuie să atingă greutatea vie medie de 400 kg, momentul cel mai rentabil pentru valorificarea lor prin abator. Apoi, recurge la o formulă matematică: din greutatea înregistrată la sfârşitul perioadei (450 de zile) scade greutatea pe care a avut-o viţelul la naştere, iar rezultatul îl împarte la 450, pentru a afla sporul mediu de greutate pe care individul l-a realizat în fiecare zi. În ferma sa, viţeii care se nasc într-un an au la naştere greutăţi masă vie la valori variabile, dar care se modifică şi se amplifică până la vârsta de 450 de zile. Până la vârsta de 310 zile, viţeii realizează sporuri medii zilnice (SMZ) cuprinse între 700 g şi 1200 g, cu o medie pe fermă de 900 g. În acest moment al discuţiei, fermierul îmi atrage atenţia că sporul mediu zilnic de masă vie a animalelor tinere din ferma lui are o mare variabilitate (pe care geneticianul său o calculeză şi o exprimă prin aşa-numita varianţă a caracterului). Acest fapt este avantajos pentru ameliorarea genetică, deoarece are de unde să-i aleagă pe cei mai valoroşi spre a-i destina să producă generaţia următoare a efectivului din fermă.

Angus_b

Tot mai aproape de adevărata valoare genetică aditivă

M. Vasile îmi mai spune că doar cunoaşterea performanţei proprii a individului nu este suficientă pentru a putea stabili ierarhia de valoare a animalelor din fermă, deoarece aceasta se manifestă la o anumită dimensiune nu numai datorită calităţii genelor aditive care stau la baza dezvoltării caracterului, ci şi a genelor neaditive şi a unor factori care nu sunt genetici. Din aceaste motive, zootehnicianul ameliorator al fermei respective corectează performanţa proprie a fiecărui viţel (în cazul de faţă SMZ) cu coeficientul de heritabilitate (h2), precum şi cu informaţii cantitative luate de la rudele sale directe (părinţi şi bunici, fraţi, semifraţi, surori, semisurori şi descendenţi, pe care le găseşte în pedigree-ul individului). Astfel obţine ceea ce se numeşte valoare de ameliorare a individului. În felul acesta, afirmă crescătorul (şi spune bine), prin metodologia BLUP model animal (aşa se numeşte metoda de calcul), ne apropiem foarte mult de adevărata valoare genetică aditivă pe care o posedă animalele şi pe care o regăsim, cu cea mai mare probabilitate, la descendenţi.

Următorul pas, formarea lotului de selecţie

În acest stadiu al activităţii de selecţie, crescătorul are toate datele pentru a realiza ierarhia de valoare genetică aditivă a tineretului care s-a născut în fermă cu un an în urmă şi să aleagă cei mai buni indivizi pentru a-i destina să producă generaţia următoare. Exprimat cu alte cuvinte, numai în acest stadiu el poate să alcătuiască aşa-numitul lot de selecţie cu ajutorul căruia va reproduce întregul efectiv de animale din fermă. În lotul de selecţie, prietenul meu Vasile introduce cele mai bune 40% femele din totalul viţelelor şi doar 2% din cei mai valoroşi masculi născuţi anual în fermă (face montă naturală). Fermierul mă face atent să constat că între media valorii de ameliorare a animalelor cuprinse în lotul de selecţie şi media valorilor de ameliorare a întregului efectiv de animale din care acesta a fost extras se naşte o anumită diferenţă, mai mică pentru femele şi net superioară pentru masculi. În genetica numită cantitativă ea poartă denumirea de diferenţă de selecţie (notată cu S). Vasile subliniază că este interesat în gradul cel mai înalt ca diferenţa de selecţie pe care o realizează să fie cât mai mare, pentru că ea determină, de fapt, dimensiunea progresului genetic sau gradul de modificare a structurii genetice a caracterului luat în considerare. El subliniază că diferenţa de selecţie realizată cu un astfel de procedeu de estimare constituie de fapt chiar progresul genetic pe generaţie şi pe an.

Sfaturi pentru bunul meu prieten Vasile

Îi atrag atenţia lui Vasile că atunci când se lucrează cu valori fenotipice ale carcterelor, progresul genetic (Pr.g) se obţine prin corectarea diferenţei de selecţie cu coeficientul de heritabilitate (h2) a caracterului luat în considerare (Pr.g. generaţie = S.h2. variabilitatea). Valoarea progresului genetic pe an (Pr.g./an) el o obţine împărţind progresul genetic pe generaţie la intervalul de generaţie egal cu 2 ani (Pr.g/an = S.h2. var. / interval de generaţie).
Cu mare mândrie Vasile îmi spune că în ferma lui, în fiecare generaţie, structura genetică a SMZ mediu se modifică cu aproape 100 de grame, ceea ce constituie un progres genetic foarte bun. Şi asta se petrece pentru că înlocuirile vacilor reformate le face numai cu descendente ale vacilor din lotul de selecţie.

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)

Vizualizat: 48 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?