Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Robert Marton a învățat să trăiască cu timpul

Publicat: 23 octombrie 2016 - 19:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La cei 41 de ani ai săi, fermierul harghitean din localitatea Cârța, fost grevist al foamei în fața Guvernului, în vara acestui an, a dezlegat în sfârșit misterul din povața bunicului său, fost brigadier la CAP, care i-a spus înainte de a părăsi pământul: „Nepoate, să nu uiți niciodată să trăiești cu timpul!”

De la bunic a prins Robert Marton meseria de văcar, pe care acum o face cu fața întoarsă la implacabilul și imprevizibilul timp!

Robert MartonClick pe poza pentru galerie!

Desfințarea CAP a însemnat începutul fermei familiei Marton
În fermă muncește toată familia, și Robert și fratele său, împreună cu familia unui văr. Deci, în total, trei familii cu șapte copii se hrănesc din această afacere. În anii ‘90, la desfințarea CAP-ului, bunicul lui Robert a primit patru vaci cu lapte. Acum au un total de 70 de capete, cu tot cu tineret. Media lactației este de 21 l/cap de vacă. Un lapte cu un procent de grăsime constant între 4,2 și 4,4 la sută. Furajarea se face la grajd pe toată perioada anului, ceea ce face laptele produs aici să fie atractiv atât pentru procesator (Bomilact Mădăraș - care face din acest lapte și smântâna, și untul, și chefirul, deoarece nu există diferențe de calitate), cât și pentru abonații persoane fizice din Gheorghieni. Soția lui Robert duce, de cinci ani de zile, timp de cinci zile pe săptămână, laptele abonaților. Asta pentru că nevoia de cash i-a îndemnat la reinventarea lăptarului. Faptul că ani de zile procesatorii nu plăteau niciodată la timp, întârzierile erau și de trei luni de zile, a fost stimulentul primar. Acum, de doi ani, au o relație cu un procesator onest și corect, care a plătit întotdeauna la timp, dar dacă au început, au continuat să ducă lapte clienților de la oraș.

Furajele sunt baza unei ferme de vaci
Bunicul lui Robert Marton a fost brigadier la CAP și acolo se ocupa tocmai de asigurarea nutrețului pentru ferma de vaci. De la el a învățat că prima constantă într-o fermă este nutrețul. De aici se poate face planul pentru câte vaci sunt în stabulație și cât lapte se poate mulge. Apoi intervine genetica și rețetele de furajare. De fapt, Marton are o filozofie proprie în ceea ce privește racordarea profitului la mijloacele de producție. A renunțat la administrarea de furaje după rețete profesionale, deoarece fiecare dintre cei care îi făceau rețeta vroiau să-și vândă produsele. Așa că, deși are un Siloking (remorcă tehnologică), preferă să administreze furajele după schema sa. Fără să mai consume motorină. A făcut calculul, iar cu ce motorină consuma pe lună cu folosirea remorcii tehnologice, cum poate cosi 30 ha cu lucernă. Desface baloții rotunzi, cu lucernă și semifân, prin împingere manuală. Apoi administrează premixuri achiziționate de la Farmavet și borhot de bere de la fabrica de bere din Miercurea Ciuc.
Lucerna este principala cultură (3-4 coase anual), apoi trifoiul roșu și titricalele. „E avantajoasă lucerna, pentru că o cultiv o dată la cinci ani și tot atunci fertilizez cu gunoi de grajd. Nu am mai cumpărat de 15 ani îngrășăminte chimice”, subliniază avantajele lucernei fermierul harghitean. În plus, se poate beneficia și de sprijin cuplat. Porumbul oricum nu se prea face în zonă. Când avea cultivați cartofi, mergea în Galați și îi schimba pe boabe de porumb, dar acum cumpără concentrate gata făcute.
În total lucrează 110 ha, dar nu ia subvenții decât pe 30 ha. Restul sunt arendate în sistem “Ardeal”. Adică proprietarii își păstrează subvenția și mai primesc și 400 lei de la arendaș.

„Abia acum zăresc luminița de la capătul tunelului”
Robert Marton a fost la un pas de faliment din cauza unei achiziții păguboase. „Tocmai frații mei, ungurii, mi-au tras o țeapă de era să pierd totul. Am achiziționat acum câțiva ani din Ungaria 32 de juninci gestante Red Holstein, cu gândul să măresc potențialul de producție al fermei. Am împrumutat 1,2 miliarde de lei vechi de la bancă și am mai pus și 600 de milioane lei vechi pentru această achiziție de genetică performantă, dar m-am trezit că vacile îmi mor ba înainte de fătare, ba la două săptămâni după, fiind bolnave de IBR. Am mai rămas doar cu trei Red Holstein. Tot Bălțata de tip Simmental m-a scos la liman. Nici nu vreau să mai aud de Holstein. Fată la doi ani și sunt bolnăvicioase. După ce m-am dat cu capul de toți pereții tunelului, abia acum zăresc la capăt o luminiță”, spune zâmbind fermierul din Cârța.

A avut probleme și cu ANAF-ul
Dar cu ajutorul unui credit și cu faptul că are relații cu un procesator cinstit a reușit să treacă și peste această problemă. Sunt patru angajați permanenți pe fermă, plătesc dările și le rămâne și un profit curat și bun. Dar dacă ar mai crește prețul laptelui, ar putea să se dezvolte mai bine. Are toate utilajele cumpărate la mâna a doua. Cu credite și cu mult efort. Nu a îndrăznit să viseze la fonduri europene. E mulțumit că poate lucra cu cele două New Holland (unul are 4.200 ore de funcționare, iar celălalt peste 9.000 ore) și cu cele trei tractoare românești. De curând a avut nevoie de o cutie de viteze pentru un U 445 și a adus-o tocmai din Turcia, iar pentru U 650, din India. „În curând vom cumpăra piese din China sau din Egipt, că noi am vândut tot”, spune vizibil supărat fermierul

Și-au chinuit tinerețile în zootehnie
Fermierul de 41 ani are doi copii, o fată de 19 ani și un hocheist de 13 ani. Băiatul i-a înfoliat baloții anul acesta. Îi plac și lui vacile, dar viitorul lui este deocamdată sportul.
Familiile care muncesc spre binele fermei sunt cam de aceeași vârstă cu Robert. Nu prea au timp pentru altceva și speră că vor reuși să prospere pe viitor, că prea și-au chinuit tinerețile în zootehnie.
Robert Marton spune că nu vrea să mai meargă la București decât în vizită și la o pizza. În nici un caz să mai facă greva foamei, care, e convins tânărul, nu a avut nici o finalitate. Dovadă că el nu își luase nici pe 1 octombrie decât jumătate din subvențiile așteptate.
Pot spune că am văzut o fermă de familie în care grajdul e mult mai mare decât casa. Conform preceptelor elvețiene pentru fermieri. O fermă în care se muncește mult și cu spor. Așa cum se muncește în agricultură, vorba bunicului, prin învățarea de a trăi cu timpul. Adică să folosești fiecare secundă cu treaba ei, altfel timpul va trece doar. Iar Robert Marton a prins șpilul poveței și profită de fiecare bătaie de ceas pentru a face ce e mai bine când e mai bine. Niciodată în contratimp!

 

GREVA FOAMEI ȘI NEAJUNSURILE SUBVENȚIILOR CARE VIN CU ÎNTÂRZIERE
Aceste întârzieri constante nu fac bine nimănui, este convins Robert Marton. Ba chiar, cele de anul acesta au făcut foarte mult rău, susține fermierul. Aduce și argumente: „firmele de inputuri veneau la poartă după fiecare nou anunț că subvențiile s-au plătit în mare proporție iar noi cădeam de fraieri. Nu mai spun că am dat 24.000 euro pe tractorul New Holland (second-hand), cumpărat anul trecut, în loc de 18.000 euro. Doar pentru că banii au intrat prea târziu. Mi-a zis neamțul de la care am cumpărat că a vândut opt tractoare de când mă aștepta pe mine cu banii. Am intrat în timpul campaniei și prețurile au sărit. Asta e!...”, încheie cu un oftat prelung povestea ultimului tractor cumpărat.
De greva foamei a citit pe Agroinfo.ro și i-a spus soției așa: „No, eu mă duc la București. Că dacă nu suntem mai mulți, nu ne bagă guvernanții în seamă”. A plecat pe 8 august, tocmai în ziua în care greviștii foamei au căzut la pace cu Achim Irimescu. Dar când s-a reluat greva foamei în fața Palatului Victoria, a fost prezent de a doua zi, de pe 18 august. „E nevoie de asociere, dar și de camerele agricole. Eu sunt înscris într-o asociație care vrea doar cotizație. Nu m-au chemat niciodată la nici o ședință, ce să mai vorbesc de vreo acțiune ceva! Probabil nu am fața potrivită”, spune Robert, făcând haz de necaz.


Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

 

Vizualizat: 2030 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?