Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Risc major la schimbarea bruscă a hranei oilor

Publicat: 16 februarie 2017 - 19:54
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În perioada aceasta, fătările sunt în toi și grija oierilor pentru oile mame și miei ating cote maxime. Obiectivul principal al crescătorilor de oi este să reducă pierderile prin sacrificări de necesitate și mortalități și să realizeze la miei un spor mediu zilnic (SMZ) cât mai mare, cu un consum specific de furaje cat mai redus.

Aceste deziderat la miei depinde de o sumedenie de factori, dintre care cei mai importanți sunt vigoarea si starea de sănătate a mieilor, furajarea la discreție cu lapte și cu furaje solide (otavă,iarbă, concentrate) potențialul genetic și factorii de confort (microclimatul, suprafața de odihnă, mărimea grupului de oi cu miei).

Oi cu miei
Stadiul de alăptare (între 1 și 3 luni de la fătare) este deosebit de important, pentru că face trecerea de la hrănirea numai cu lapte, la hrănirea cu lapte și furaje solide și apoi după înțărcare toată viața numai cu furaje solide. În primele 80-100 de zile, intensitatea de creștere a mieilor este cea mai mare dacă se asigură condiții optime de bunăstare, dintre care furajarea la discreție cu lapte matern și furaje solide ocupă un loc prioritar.
Crescătorii de oi au semnalat că schimbarea bruscă a furajelor în alimentația ovinelor, mai cu seamă în perioada stabulației, au produs deranjamente intestinale, iar la mieii în creștere, reduceri severe ale sporului mediu zilnic (SMZ) și scăderea apetitului. Pe aceste considerente m-am decis să tratez unele particularități specifice animalelor rumegătoare domestice (vacă, oaie, capră, bivoliță etc) legate de tubul digestiv.

Particularități ale tubului digestiv la rumegătoare
Animalele omnivore de fermă (porcul, păsările etc.) au numai stomacul glandular. Rumegătoarele, pe lângă cheag (stomacul glandular), mai au trei compartimente digestive (rumen, rețea, foios, numite popular bușteri) care nu produc enzime digestive, dar sunt specializate pentru procese de fermentație microbiană.
La mieii nou fătați, cheagul (stomacul glandular) este cel mai dezvoltat compartiment gastric, cu o pondere de 60%, iar prestomacele au doar 40% (rumenul 30%, rețeaua 6% și foiosul 4%).
La ovinele adulte, rumenul, localizat în partea stângă a abdomenului, este compartimentul cel mai voluminos (53%) și ocupă două treimi din cavitatea abdominală, având o capacitate de 23-25 litri. Acest compartiment are cinci subcompartimente (saci), trei la partea superioară, care comunică între ele, și două compartimente în partea inferioară. Mucoasa rumenului prezintă papile mai scurte în sacul ventral și papile mai înalte în sacul dorsal, cu rol în mărunțirea primară a furajelor fibroase. În rumen, furajele sunt supuse unui proces de fermentație sub acțiunea microsimbionților. Rețeaua este cel de-al doilea compartiment gastric și cel mai mic ca volum (4-5%), fiind prevăzut cu numeroase cute asemănătoare unui fagure de albine. Foiosul este situat între rumen și ficat și comunică prin orificii cu rețeaua și cu cheagul. Mucoasa foiosului este mai groasă și prezintă numeroase papile înalte sub formă de lamele, care măresc semnificativ suprafața mucoasei. Între aceste compartimente gastrice există un orificiu de comunicare. Astfel, ordinea de comunicare este esofag-rumen-rețea-foios și stomacul glandular (cheagul).
La animalele erbivore este foarte important să se dezvolte, după fătare, compartimentele gastrice, pentru a avea posibilitatea să consume o cantitate cât mai mare de furaje de volum, care, cu ajutorul microsimbionților, sunt transformate în substanțe nutritive necesare organismului.
Mieii cruzi în vârstă de 8-10 zile după fătare, imitând oaia mamă, consumă cantități mici de fibroase (frunzele de fân). Odată cu fibroasele, în compartimentele gastrice pătrund bacterii, protozoare și ciuperci microscopice anaerobe, care se înmulțesc și, începând de la trei săptămâni, induc dezvoltarea treptată a prestomacelor. La această vârstă, ovinele încep să degradeze cu eficiență tot mai mare polizaharidele (amidon, celuloză etc.) până la acizii grași volatili și, totodată, sunt capabili să sintetizeze proteine cu valoare biologică ridicată și vitamine din complexul B și vitamina K2.
Bacteriile din prestomace (10-100 miliarde/g de conținut ruminal) produc numeroase enzime care au proprietăți fermentative, unele sunt libere în lichidele reticulo-ruminale, iar altele sunt aderente la suprafața mucoasei sau la furajele ingerate.

Rolul protozoarelor în digestia hranei
Protozoarele sunt animale microscopice inferioare care au cili pe suprafața corpului și se găsesc în număr mai mic comparativ cu bacteriile (10 milioane/g conținut ruminal). Protozoarele din prestomace au roluri similare cu ale bacteriilor în digestia furajelor ingerate. Specific pentru ele este capacitatea de a consuma bacterii (circa 200/minut), contribuind la reglarea populației de bacterii și, totodată, la sinteza de proteine proprii cu valoare biologică superioară proteinei din bacterii.
Pe de altă parte, protozoarele pot ingera acizi grași, granule de amidon și proteine din lichidul ruminal și apoi, când ajung în cheag, sunt digerate datorită acidității sucului gastric și eliberează substanțe nutritive cu importanță vitală pentru rumegătoare.
Ciupercile microscopice anaerobe din prestomace reprezintă doar 8% din biomasa ruminală, dar au o contribuție majoră la digestia furajelor bogate în glucide (amidon, celuloză etc.) și chiar proteine și, totodată, sintetizează vitamine din complexul B.
Între aceste trei tipuri de microsimbionți din prestomace există interacțiuni de colaborare (simbioză) sau chiar antagonice (protozoare-bacterii) care mențin un echilibru numeric în lichidul din prestomace. În esență, populațiile de microsimbionți din prestomace, prin procesele fermentative, produc scindarea glucidelor din furajele vegetale în acizi grași volatili, care contribuie cu 70% la necesarul energetic zilnic, acid lactic, dioxid de carbon, metan, apă etc, iar proteinele sunt mare parte scindate în aminoacizi ce constituie sursă de proteină pentru microsimbionți.
Foarte utilă este capacitatea unor bacterii simbionte de a transforma azotul neproteic (uree, azotatul de amoniu, lichide amoniacale) după o perioadă treptată de obișnuire cu respectarea dozelor optime, în aminoacizi esențiali pentru rumegătoare.
Va urma...

 

MICROSIMBIONȚII SUNT VITALI
Activitatea microsimbionților din prestomace este deosebit de complexă datorită acțiunii celor aproximativ cinci sute de specii de bacterii, protozoare și ciuperci microscopice. Sub aspect practic, este de reținut că nu toate speciile se găsesc la un moment dat în prestomacele rumegătoarelor. Unele specii de microsimbionți sunt specializate pentru un tip de furaj. Pe de altă parte, un tip de furaj induce dezvoltarea anumitor specii de microsimbionți.
La rumegătoare, trecerea bruscă de la hrănirea cu un tip de furaj la altul produce dereglări la nivelul microsimbionților, cu efecte nedorite (diaree, lipsa poftei de mâncare etc.). Pe baza acestor cunoștințe se recomandă ca schimbarea furajării de la un tip de furaj/furaje să se facă treptat, în 7-10 zile, pentru a permite refacerea microsimbionților specifici acestor furaje.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 3 (186) din 15-28 februarie 2017

Vizualizat: 534 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?