Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rezoluţie: porcul românesc în 2017

Publicat: 10 aprilie 2018 - 01:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cu toate că anul 2017 a devenit istorie, multe dintre evenimentele desfăşurate în anul care s-a încheiat vor avea, neîndoielnic, efecte asupra porcului românesc în anul în care am păşit. Oricât de mult şi-ar dori unii să vorbim despre ce s-a întâmplat în 2017 şi ce se va întâmpla în acest sector în 2018, doar din perspectiva îngustă, naţională, realitatea nu poate fi ocolită sau ignorată: producţia cărnii de porc este o industrie globalizată, supusă regulilor implacabile ale cererii şi ofertei. De aceea, haideţi să vedem retrospectiv care au fost mişcările pieţei şi ce ne-au învăţat acestea. 

Primul trimestru al anului 2017 s-a aflat sub spectrul a două mari necunoscute. Una internă, legată de modul în care noua administraţie se va implica în sprijinirea sectorului şi, evident, cea globalizată, respectiv direcţia în care o va lua preţul cărnii de porc şi al purceilor.
Prima necunoscută, de ordin politic, s-a transformat în promisiuni legate de iniţierea unui program de subvenţionare a cărnii de porc produsă în fermele româneşti, precum şi de continuare a măsurii de sprijinire a fermierilor în privinţa aplicării regulilor bunăstării superioare în fermele comerciale.

Porcine_b
Cea de-a doua necunoscută privind preţurile cărnii s-a mai clarificat pe măsură ce s-a constatat faptul că livrările către ţările asiatice nu vor scădea radical. Nu acelaşi lucru se poate spune despre preţul purceilor, care a explodat de-a dreptul, atingând valori record.

Carnea de porc - pe primul loc în clasamentul produselor alimentare importate
Tot în primul trimestru s-au publicat statisticile oficiale pe 2016 şi am aflat astfel că în anul încheiat, abatoarele din România au sacrificat aproape 4,6 milioane de porci, la care s-au adăugat cele aproape 2 milioane de porci din gospodăriile populaţiei, catalogaţi la „auto-consum”.
Am mai aflat că pe parcursul lui 2016, România a importat peste 220.000 tone de carne de porc, destinată în mare parte procesării. La acest nivel imens al importurilor, carnea de porc a ajuns să se plaseze pe primul loc în clasamentul produselor alimentare intrate pe piaţa autohtonă.
În trimestrul al doilea, în ciuda faptului că programul „Carne de porc românească” a trecut de Parlament, a devenit tot mai clar faptul că acesta nu va fi acceptat de Bruxelles din cauza încălcării legislaţiei europene privind subvenţiile. Astfel, cele 86 milioane bugetate pentru anul 2017 au rămas în vistieria statului, în timp ce România importase carne de porc, în doar trei luni, la o valoare aproape egală cu cea bugetată pentru acest program.
Vestea cea bună a fost prelungirea cu încă şase luni a măsurii compensatorii pentru investiţiile fermierilor în bunăstare, fapt care însă a însemnat şi o amânare a plăţilor aferente anului 2017 pentru primăvara lui 2018. Pe de altă parte, chiar dacă preţul cărnii de porc la poarta fermei a crescut constant, graţie începutului sezonului grătarelor la iarbă verde, cel al purceilor din import a rămas extrem de ridicat, generând pierderi financiare semnificative fermierilor care nu aveau scroafe de reproducţie.

Porcine_b

Exporturi sistate
Trimestrul al treilea a debutat cu cea mai cumplită veste pe care fermierii ar fi putut-o primi: apariţia primului focar de Pestă Porcină Africană într-o gospodărie din Satu Mare. Se pare că marele nostru noroc a fost tocmai acela că boala a apărut într-o gospodărie, focarul fiind mult mai simplu de eliminat decât în cazul în care ar fi apărut la mistreţi. Oricum, consecinţele negative nu au întârziat să apară. Fermierii din zonă au fost puşi în situaţia de a nu-şi mai putea livra porcii decât către câteva abatoare din vecinătate şi cu mare întârziere. De asemenea, România a fost inclusă pe harta „neagră” a bolii, timidele exporturi de carne de porc fiind, într-o mare măsură, sistate.

Programul de stimulare a fermelor de reproducţie
Pe de altă parte, vara a adus în atenţia autorităţilor un alt proiect, solicitat de mulţi ani de către fermieri: iniţierea unui program guvernamental strategic, multianual, de susţinere a investiţiilor în ferme de reproducţie. Argumentele pentru iniţierea unui asemenea program sunt nu doar logice, ci şi de necontestat: importăm aproape jumătate din carnea de porc pe care o consumăm anual şi exportăm cereale, adică materie primă. Adică exact modelul economic din ţările subdezvoltate!
Trimestrul al treilea s-a încheiat cu un eveniment în premieră naţională, respectiv găzduirea la Bucureşti a conferinţei UECBV, asociaţia europeană a comercianţilor de carne, la care a participat şi comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate şi siguranţă alimentară. Rolul de gazdă şi l-a asumat Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), cu sprijinul Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP).

Finalul de an a adâncit dezastrul financiar
Ultimul trimestru al anului 2017 a debutat cu scăderea abruptă a preţului cărnii de porc în viu, la poarta fermei, fapt ce a dat fiori reci fermierilor după dezastrul financiar în care s-au zbătut în anul precedent. Astfel s-a reflectat scăderea cererii de carne de porc dinspre pieţele asiatice, fenomen la care fermierii noştri nu au putut decât să asiste neputincioşi. Mai puternic afectaţi au fost cei care în primăvară-vară au importat purcei la preţuri neverosimile, de peste 85 euro/cap.
În acest context, pe bună dreptate, obiectivele prioritare ale fermierilor au devenit acţiunile de susţinere a noului program de stimulare a fermelor de reproducţie, precum şi implementarea noii măsuri de susţinere a condiţiilor superioare de bunăstare şi pentru anii următori, din fonduri preponderent comunitare. Dacă programul de susţinere a investiţiilor în ferme de reproducţie a intrat în furcile caudine ale comisiilor parlamentare, continuarea aplicării măsurii de bunăstare superioară pare că s-a împotmolit în mlaştina birocraţiei româno-bruxelleze. Astfel, s-ar putea spune că, pentru fermierii producători de carne de porc finalul lui 2017 a arătat la fel ca şi începutul acestuia: plin de promisiuni şi sărac în proiecte naţionale duse la bun sfârşit. Din păcate, a mai adus ceva: inflaţie accelerată şi un curs de schimb euro-leu mult depreciat faţă de anii anteriori, fapt care, în mod cert, a condus şi va conduce, în continuare, la o creştere a costului de producţie.

Cum va arăta anul 2018?
Diversele iniţiative de promovare a producţiei şi consumului de carne de porc produsă în fermele din România, care au demarat în cursul anului 2017 la iniţiativa unor organizaţii neguvernamentale, sunt absolut lăudabile şi necesare. Dar lansarea acestora în spaţiul public doar prin evenimente singulare, fără continuitate, ne vor aminti de o binecunoscută zicere: „Cu o floare nu se face primăvară!”
Ca atare, în acest context, răsar întrebările: cum va arăta anul 2018 pentru porcul românesc? Care sunt certitudinile? Singura certitudine este aceea că 2018 va fi un an al aşteptărilor şi provocărilor.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 514 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?