Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

REZISTENŢA LA SCRAPIE - solicită gratuit genotipizarea berbecilor!

Publicat: 10 august 2018 - 15:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La mai multe consfătuiri ale crescătorilor de oi, la care am participat în acest an, s-au dezbătut situaţii care privesc sănătatea rumegătoarelor mici. Destul de des s-au făcut referiri la boala numită scrapie sau EST (encefalita spongiformă transmisibilă), mai ales că, pentru accesarea sprijinului cuplat în zootehnie, un mare număr de berbeci sunt achiziţionaţi din fermele cuprinse în COP şi duşi în fermele de producţie.

Goana după performanţe “înalte” a adus şi o sensibilitate a ovinelor la o serie de boli iar în perioada actuală avem rase performante, dar cu sensibilitate crescută. Utilizarea pentru combaterea bolilor infecto-contagioase a mijloacelor imunologice specifice şi chimio-terapeutice a diminuat, în timp, interesul pentru studiul rezistenţei ereditare a organismelor la boli.

Ovine_b

Semnele clinice ale prezenţei bolii în turmă
Scrapia estre cunoscută în lume de peste două sute de ani, dar în România a fost confirmată oficial numai în anul 2002 în zona de sud a ţării. Această boală apare de regulă la ovinele în vârstă de peste 18 luni, însă majoritatea cazurilor de îmbolnăviri se manifestă la ovinele în vârstă de 2-5 ani şi mai rar peste 5 ani.
Boala este produsă de prioni (particule mai mici decât viruşii, fără ADN, ARN, alcătuit dintr-un mucopoliglucid şi o polipeptidă) foarte rezistenţi la sterilizare, la temperaturi înalte (până la 480oC) şi la ultraviolete.
Perioada de infectare este foarte lungă până la apariţia simptomelor, fiind cuprinsă între 14 şi 36 luni.
Semnele clinice posibile apar graduat pe o perioadă de câteva săptămâni sau chiar luni şi se manifestă prin modificări de comportament (agitaţie, chiar agresivitate la berbeci, stare de abatere, rămânerea în urma turmei), iritare şi nervozitate (tremurături, scrâşniri din dinţi, scărpinarea flancurilor şi a urechilor cu membrele posterioare sau de obiecte, muşcatul membrelor şi ciugulirea lânii), schimbări de postură şi mişcare (menţinerea echilibrului cu greutate, slăbiciunea membrelor posterioare, împiedicarea, mersul cu paşi mărunţi, căderea jos şi slăbirea exagerată).
De regulă, această boală are o incidenţă scăzută, de 0,5-2%, dar în lipsa unor măsuri de profilaxie genetică poate afecta circa 10% din efectivul de oi contaminate. Boala se poate transmite între oi şi de la oaie la miel. Lichidele fetale şi placenta pot răspândi prioni în adăposturi sau pe păşune. Stresul accentuează semnele clinice.

Caprine_b

Program naţional pentru profilaxia genetică
Pentru controlul scrapiei şi oprirea răspândirii acesteia în România, baza legală este Regulamentul (CE) nr. 999/2001 şi Ordinul 35/30.04.2016, emis de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi publicat în nr. 303 al Monitorului Oficial.
Programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie pentru anul 2018 a fost elaborat de ANSVSA în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ).
Pentru acest an, crescătorii cu efectivele de ovine cuprinse în Registrele Genealogice atât în secţiunea principală, cât şi în secţiunea suplimentară şi care deţin cel puţin 20 berbeci de reproducţie performanţi pot să solicite, printr-o cerere, care se depune la asociaţia unde sunt membri sau direct la Oficiul Judeţean de Zootehnie, prin care solicită genotipizarea berbecilor pentru scrapie în mod gratuit.

Obligaţiile crescătorului de ovine participant la program:
- ovinele să fie identificate sigur (crotalii, tatuaj), iar exploataţia să fie liberă de boli;
- toţi berbecii dintr-o exploataţie, cu valoare genetică ridicată, sunt supuşi unui test de genotipizare şi numai după comunicarea rezultatelor pot fi folosiţi la monte. Berbecii cu valoare genetică scăzută şi hibrizii se castrează sau se sacrifică;
- berbecii genotipizaţi au alele VRQ se vor sacrifica sau castra în termen de 6 luni, iar oile se vor sacrifica;
- crescătorul trebuie să păstreze o evidenţă exactă a ovinelor genotipizate într-un registru separat;
- într-o crescătorie care participă la program se vor introduce numai ovine care au două alele ARR sau cel puţin una.
Prelevarea probelor de sânge se va face cu sistem vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant şi pentru fiecare animal se va folosi separat un tub şi un ac. După prelevare probele se păstrează la o temperatură de 2-8oC pentru maxim 12 ore, iar după această perioadă se congelează. Probele recoltate vor fi prelucrate de un laborator specializat (LNR-EST) care va trimite rezultatele înapoi la DSVSA şi respectiv la crescător.
Programul de creştere a rezistenţei la scrapie urmăreşte selectarea unor populaţii de berbeci din categoriile 1-2 şi, în completare, din categoria 3, conform tabelului, care să fie folosiţi la montă în fermele de elită şi de înmulţire.


INTENSITATEA RISCULUI LA SCRAPIE ÎN FUNCŢIE DE GENOTIP

padda118_b
Legendă tabel:
√ Doar pentru aceste categorii se emite certificat
x Sacrificare sau castrare în maxim 6 luni
- Nu se emite certificat/nu sunt luate nici un fel de măsuri
* Nu se emite certificat/nu părăsesc exploataţia decât la sacrificare


PROPUNERE: SELECŢIE RIGUROASĂ A BERBECILOR DE REPRODUCŢIE
La mai multe întâlniri cu oierii, medicul veterinar Oancea Rusalin de la DSVSA Timiş le-a explicat, cu lux de amănunte, procedeele şi avantajele aplicării acestui program. Majoritatea crescătorilor sunt foarte rezervaţi şi nu doresc să aplice acest program, deşi este gratuit. Ei argumentează că sacrificarea berbecilor şi a oilor din categoriile 4 şi 5 le-ar aduce serioase pierderi economice care nu sunt compensate la valoarea unor ovine destinate pentru reproducere.
Cu ocazia unor consfătuiri la MADR, am propus ca la înţărcarea berbecuţilor din fermele de elită şi de înmulţire să se ia probe de sânge pentru genotipizare şi să se reţină pentru reproducere berbecuţii din categoriile 1-3 (care vor fi tatuaţi), iar cei cu rezistenţă redusă la scrapie din categoriile 4 şi 5 să fie livraţi pentru îngrăşare. Această variantă ar fi o soluţie practică şi economică mai uşor de acceptat de către crescători.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 13/218 (ediţia 1-14 august 2018)

 

Vizualizat: 641 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?