Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Relaţia mamă-viţel: acces liber permanent

Publicat: 13 mai 2018 - 02:25
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În numărul trecut al revistei am vorbit despre noile orientări tehnologice de creştere a viţeilor împreună cu vacile, ca urmare a preocupărilor privind calitatea vieţii animalelor domestice. În continuare vom analiza pe rând tehnologiile de creştere cunoscute, prin perspectiva avantajelor şi dezavantajelor pentru viţel, vacă şi fermier.

În afara grijii publicului pentru calitatea vieţii animalelor domestice, cercetarea ştiinţifică din domeniu a demonstrat că starea de sănătate a viţeilor, dar şi a vacilor, este mai bună, viteza de creştere a viţeilor este mai mare, comportamentul de supt nenutritiv al viţeilor dispare în cazul creşterii împreună, comparativ cu metoda de întreţinere convenţională prin separarea de vacă la naştere. De asemenea, este demonstrat ştiinţific că viţeii care în perioada de alăptare au înregistrat o viteză de creştere mai mare, vor produce mai mult lapte în prima lactaţie.

vaca si vitelul_b

Agricultura de precizie în ferma de bovine
Cu toate aceste beneficii, creşterea viţeilor împreună cu vacile până la înţărcare sau o perioadă mai scurtă de timp are şi efecte negative. Astfel, între viţel şi vacă se realizează o legătură afectivă puternică, ce provoacă suferinţă ambilor atunci când are loc înţărcarea. Acest lucru este mai puţin evident atunci când se utilizează alăptarea la vaca doică. Apoi cantitatea şi chiar calitatea laptelui muls de la vaci sunt reduse. Până în prezent nu sunt realizate studii referitoare la economicitatea unor astfel de tehnologii în comparaţie cu tehnologiile convenţionale. Fermierul pierde, pe lângă laptele produs de vacă, şi timp de lucru, deoarece aceste tehnologii sunt mai puţin eficiente din perspectiva utilizării forţei de muncă. Însă şi acest aspect se poate controla prin utilizarea a ceea ce numim azi agricultură de precizie, adică utilizarea elementelor de automatizare pentru controlul proceselor de producţie în creşterea vacilor de lapte.
Elementele tehnologice care descriu diferitele sisteme de creştere a viţeilor cu vacile provin în mare măsură din experienţa practică a fermierilor care ţin viţeii împreună cu mamele lor. De exemplu, în producţia ecologică din ţările scandinave viţelul trebuie ţinut împreună cu mama lui timp de minim trei zile în Norvegia şi o zi în Suedia. S-a constatat că aproximativ 20% dintre aceşti fermieri ţin viţeii cu mamele lor cel puţin o săptămână şi unii mai mult timp, ajungând chiar la 13 săptămâni.
Cu toate progresele ştiinţifice înregistrate în acest domeniu, consider că este nevoie de mai multă cercetare pentru a concilia cerinţele consumatorilor şi posibilităţile fermierilor de a folosi astfel de sisteme de creştere a viţeilor.

Sistemul de creştere cu acces nelimitat al viţeilor la mamele lor
Metoda se defineşte prin aceea că viţelul stă cu mama lui 24 de ore pe zi, o perioadă lungă de timp, de obicei 6-12 săptămâni. În acest timp, vaca este mulsă de regulă de două ori pe zi. Ca urmare, vaca cu viţelul interacţionează tot timpul şi viţelul poate suge oricând în timpul zilei. Cu toate că la prima vedere pare foarte greu de implementat, această variantă a fost introdusă în diferite sisteme de întreţinere a vacilor de lapte, cum ar fi: întreţinerea în adăposturi cu cuşete individuale de odihnă şi mulgerea cu robotul, întreţinerea în adăposturi cu cuşete individuale de odihnă şi platformă de muls, în care o poartă de selecţie a permis accesul exclusiv al viţeilor într-o şcoală de viţei şi în întreţinerea pe aşternut adânc de paie cu zonă de mişcare şi furajare betonată şi şcoală de viţei separată.
• Beneficiile acestui sistem de creştere pentru viţel sunt sporul mare de creştere şi contactul permanent cu mama sa, precum şi cu alte vaci şi alţi viţei. Sporul de creştere este semnificativ mai mare decât al viţeilor crescuţi în mod convenţional, într-un sistem de limitare a cantităţii de lapte administrat la circa 10-13% din greutatea corporală zilnică. În acest sistem de creştere se pot obţine sporuri medii zilnice de creştere de 900-1400 grame.
Îngrijirea acordată de vaca mamă, suptul şi legătura afectivă care se formează în cuplu şi care include linsul şi staţionarea apropiată, reprezintă comportamente naturale importante ale taurinelor şi pot fi realizate nestingherit în acest sistem. Ca urmare, viţeii vor manifesta mai puţine comportamente anormale, cum ar fi rotirea limbii şi suptul nenutritiv în perioada de înţărcare.
În acest sistem vacile şi viţeii au ocazia de a-şi regla singuri frecvenţa şi momentul reprizelor de supt, care variază de patru la nouă, în raport cu vârsta viţeilor şi este similară cu frecvenţa observată la taurinele crescute în condiţii de semi-libertate.
• Un mare dezavantaj din punct de vedere comportamental al acestui sistem îl reprezintă vocalizările cu intonaţie ridicată şi foarte frecvente, atât a vacilor, cât şi a viţeilor, care apar în prima zi după separarea pentru înţărcare şi care indică o suferinţă severă. Mulţi fermieri găsesc că aceste vocalizări sunt stresante şi pentru ei. Vocalizările apar mai ales atunci când viţeii sunt înţărcaţi mai devreme decât apare acest proces în mod natural. Pentru a nu pierde foarte mult lapte de la vânzare, fermierii înţarcă viţeii la 8-12 săptămâni, în timp ce în mod natural înţărcarea viţeilor apare la 8-12 luni.
Viţeii care sug liber de la mamele lor înregistrează un consum redus de furaje vegetale înainte de vârsta programată la înţărcare. Trecerea bruscă de la lapte la furajele vegetale, ca singura sursă de hrană, are ca efect o perioadă de sporuri de creştere mici după înţărcare însoţite de semne comportamentale ale stresului.
Rezultatele cercetărilor de până acum arată că trebuie găsite căi şi mijloace de a creşte consumul voluntar de furaje vegetale înainte de înţărcare la viţeii care sug de la mamele lor. De asemenea, rămâne tot în sarcina cercetării de specialitate să dezvolte sisteme de management care să reducă scăderea în greutate după înţărcare a viţeilor. Numai după ce aceste două probleme sunt rezolvate, se poate recomanda sistemul de creştere a viţeilor cu acces liber la mamele lor până la înţărcare.

Concluzii: avantaje şi dezavantaje
Sistemul în care există un contact permanent între viţel şi mama sa mimează cel mai bine situaţia existentă în natură şi permite exprimarea completă a comportamentului maternal al vacii, dar are mai multe deficienţe practice. În primul rând, viţeii şi vacile nu sunt pregătiţi pentru o înţărcare şi separare prematură, considerată necesară pentru producţia de lapte. Atât vaca, dar şi viţelul reacţionează prin vocalizări puternice care sunt stresante şi pentru personalul care îi îngrijeşte. În al doilea rând, schimbarea bruscă a furajelor şi a sistemului de furajare a viţeilor produce adesea încetiniri sau chiar stopări ale creşterii acestora. Uneori viţeii chiar pierd în greutate. În al treilea rând, le este mai greu îngrijitorilor să stabilească o relaţie bună cu viţeii din cauza faptului că nu vin în contact direct în primele luni de viaţă. Acest lucru are ca rezultat scăderea sau chiar lipsa încrederii viţeilor în oameni, ceea ce îi face mai greu de manipulat.

 


ŞCOALA DE VITEI
Asemănător şcolii de miei, şcoala de viţei este o zonă distinctă din adăpostul de taurine (sau o zonă îngrădită de pe păşune) în care au acces doar viţeii şi în care se amenajează hrănitori de furaje concentrate de tip starter sau grower, precum şi grătare pentru fânuri de foarte bună calitate. În aceste şcoli de viţei se poate amplasa şi un automat de alăptare pentru suplimentarea dietei lichide. Aceste amenajări se realizează pentru a stimula consumul de furaje vegetale a viţeilor şi a oferi le acestora accesul la furaje de bună calitate, pentru a obţine viteza de creştere programată prin planul de creştere a viţeilor.


SUPTUL NENUTRITIV
Se referă la comportamentul de supt al viţeilor manifestat fie pe alţi viţei - supt reciproc atunci când viţeii sug urechile, ombilicul sau scrotul altor viţei, fie pe obiecte din mediul de creştere, fie autosugere, atunci când viţeii îşi sug propriul ombilic sau scrot. Acest viciu de comportament este stimulat de consumul de lapte şi este determinat de nesatisfacerea motivaţiei de supt din cauza fie a cantităţii prea mici de lapte, fie a timpului prea scurt de consum al laptelui, fie de foame.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 61 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?