Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Relaţia ANIMAL - PAJIŞTE

Publicat: 13 mai 2018 - 00:59
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Dispunem de masa verde necesară pentru păşunat?

Teritoriile mărginaşe, de-o parte şi de alta a Munţilor Carpaţi, s-au constituit întotdeauna în suprafeţe de păşuni destinate creşterii animalelor, în condiţiile menţinerii caracterului lor multifuncţional şi a unui echilibru sinergic între componentele acestui ecosistem natural (relaţia: sol-plantă-animal-mediu).

pasune de munte_b

Pajiştea particularizează spaţiul românesc şi îi asigură perenitatea în timp atât prin marea bogăţie de specii naturale existente în covorul vegetal, cât şi siguranţa de viaţă oferită omului prin creşterea animalelor. Ca urmare, suprafaţa de pajişti permanente face parte din patrimoniul naţional funciar, a cărei destinaţie de folosire nu poate fi schimbată.

Repartizarea zonală a suprafeţelor de pajişti şi producţia de fitomasă furajeră
Suprafaţa actuală de pajişti permanente a României este apreciată la 4,8 milioane hectare, reprezentând 20% din suprafaţa ţării şi 34% din suprafaţa agricolă. La nivel european, ţara noastră ocupă, ca suprafaţă, locul 5, după Franţa, Marea Britanie, Germania şi Spania. Condiţiile altitudinale specifice ierarhizează astfel suprafaţa de pajişti: pajişti de câmpie, cu o suprafaţă de 1,05 milioane de hectare (22%), pajişti de deal, cu o suprafaţă de 2,55 milioane hectare (53%), pajişti de munte, cu o suprafaţă de 1,20 milioane hectare (25%). Aceste suprafeţe sunt afectate, sub aspectul productivităţii şi calităţii producţiei de furaj, de o multitudine de factori naturali şi antropici (eroziunea şi aciditatea solului, excesul şi deficitul de umiditate, proporţia de specii invazive, modul de folosire). În prezent se estimează că cel puţin un milion de hectare sunt nefolosite din cauza unor factori limitativi (10% în zona de câmpie, 20% în zona de deal şi 30% în zona de munte). Studiile efectuate evidenţiază o suprafaţă de numai 3,83 milioane hectare de pajişti ce pot fi valorificate pentru hrănirea animalelor.
Din analizele şi determinările efectuate cu ocazia finalizării unor amenajamente pastorale, la nivel de ţară, producţiile medii de masă verde se diferenţiază în funcţie de altitudine astfel: 4 t/ha în pajiştile din zona de câmpie, 7 t/ha în zona de deal, 4 t/ha în zona de munte. Dacă se raportează aceste suprafeţe la suprafaţa totală de pajişti (3,83 milioane hectare), se obţine o suprafaţă totală de masă verde de 21.444 mii tone, din care, 18% în zona de câmpie, 66% în zona de deal şi 16% în zona de munte (Tabelul 1).

Zonarea efectivelor de bovine, ovine şi caprine
Structura efectivelor de animale rumegătoare, pe zone de relief, prezintă importanţă economică şi socială, dar şi o posibilitate de integrare a acestora în habitatul natural al acestor zone, în funcţie de particularităţile şi cerinţele specifice animalelor. Deoarece, există puţine referiri oficiale cu privire la modul de distribuţie a efectivelor de animale, pe zone de relief, datele prezentate sunt estimative, dar au o mare importanţă în stabilirea unui raport optim al încărcăturii de animale pe suprafaţa de pajişti. Astfel, în cazul bovinelor, repartiţia pe cele trei forme de relief este următoarea: 50% în zona de câmpie, 30% în zona de deal şi 20% în zona de munte. Densitatea animalelor rumegătoare, raportată la numărul total de UVM (unităţi vită mare), este de 1,53 UVM/ha de pajişte în zona de câmpie, 0,47 UVM/ha în zona de deal şi 0,75 UVM/ha în zona de munte. O medie generală la nivelul suprafeţei totale de pajişti (ce se poate utiliza) este de 0,67 UVM/ha (Tabelul 2).

Cum acoperim deficitul de masă verde din pajişi?
Suprafaţa totală de pajişti permanente ce poate fi folosită (3,83 milioane hectare) realizează o producţie totală de masă verde de aproximativ 21.444 mii tone.
În perioada de păşunat, cele 3073 mii UVM au nevoie pentru furajare de o cantitate totală de masă verde de 27.786 mii tone, cu o distribuţie pe zone de relief de: 56% în zona de câmpie, 29% în zona de deal şi 15% în zona de munte. În situaţia actuală de distribuţie a animalelor rumegătoare, pe zone de relief, cu excepţia pajiştilor de deal, unde se constată un excedent de masă verde al pajiştilor din această zonă, în zona de câmpie există cel mai mare deficit de masă verde (de 75%), urmată de zona de munte cu un deficit mai scăzut - 22% (Tabelul 3). Deficitul mare de masă verde din zona de câmpie, din perioada de păşunat (aprilie - octombrie), poate fi acoperit prin înfiinţarea de pajişti semănate, formate din amestecuri speciale de graminee şi leguminoase perene, care, la nivel de ţară, ar acoperi o suprafaţă de aproximativ 500 mii de hectare. Dacă se va putea realiza o altă distribuţie a efectivelor de animale, prin creşterea ponderii acestora în zona de deal, deficitul de furaje verzi s-ar reduce cu 50% şi acesta ar fi acoperit prin înfiinţarea de pajişti semănate pe o suprafaţă de numai 250 mii de hectare.

 

PARADOX
După cum se constat din tabelul 2, în zona de deal există cea mai scăzută densitate de animale, respectiv cea mai mică încărcătură de animale, în condiţiile în care suprafaţa de pajişti permanente este cea mai mare (de trei ori mai mare decât în zonele de câmpie şi de munte). Această situaţie demonstrează că pajiştile de deal, caracterizate prin producţii mai mari de masă verde şi cu o valoare furajeră ridicată, nu sunt suficient valorificate. În comparaţie, pajiştile de câmpie, cu o producţie foarte scăzută şi o calitate furajeră inferioară faţă de pajiştile de deal, au o încărcătură de animale de trei ori mai mare şi un grad foarte avansat e degradare floristică (peste 60% dintre plantele existente în covorul vegetal sunt fără valoare furajeră, multe fiind dăunătoare sau toxice pentru hrana animalelor).


TABELUL 1 - REPARTIZAREA ZONALĂ A SUPRAFEŢEI DE PAJIŞTI DIN ROMÂNIA, IMPACTUL FACTORILOR LIMITATIVI ASUPRA GRADULUI DE FOLOSIRE ŞI PRODUCŢIA TOTALĂ DE MASĂ VERDE

 tab1fragf118_b


TABELUL 2 - ZONAREA ESTIMATIVĂ A EFECTIVELOR DE BOVINE, OVINE ŞI CAPRINE ÎN ROMÂNIA

 tab2fragf118_b

TABELUL 3 - BALANŢA ESTIMATIVĂ A FURAJELOR VERZI OBŢINUTE PE PAJIŞTILE PERMANENTE, ÎN CONDIŢIILE HRĂNIRII ANIMALELOR (ÎN PERIOADA DE PĂŞUNAT) CU MASĂ VERDE OBŢINUTĂ PE ACESTE SUPRAFEŢE

 tab3fragf118_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)

Vizualizat: 835 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?