Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Realităţi şi riscuri în programul PURCELUL GRATIS

Publicat: 13 mai 2018 - 02:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Umblă vorba prin târg că angajaţii de la direcţiile agricole au primit ordin de la centru să identifice de urgenţă scroafele şi purceii de Mangaliţa şi Bazna din judeţe. Ia-i de unde nu-s! Sunt judeţe unde practic nu există efective din aceste rase. Între timp, cererile pentru purcei gratis se tot adună...

Am mai scris despre anomaliile HG nr. 9/2018 şi despre cât de dificil va fi de implementat un program care din start expune mai multe riscuri decât beneficii. De lăudat iniţiativa, dar toţi cei cu care am vorbit până acum (specialişti, crescători) spun că măsurile de ameliorare şi multiplicare a efectivelor din rasele Bazna şi Mangaliţa ar fi trebuit gândite cu totul altfel.

Bazna_b

Neluţu Cleja: "De opt ani promovez Bazna în România şi în străinătate"
Printre cei îndreptăţiţi să ofere răspunsuri la problemele ridicate de acordarea ajutorului de minimis prevăzut în HG 9/2018 este şi Neluţu Cleja din Blaj, crescător privat de Bazna şi membru fondator al Asociaţiei Crescătorilor de porci din rasa Bazna, înregistrată în 7 februarie 2017 la Judecătoria Mediaş.

Bazna_b
“Am început să cresc porci Bazna în urmă cu zece ani. După Revoluţie, porcii Bazna au fost încrucişaţi cu vieri de carne, până au ajuns şi aceştia metişi, iar apoi porci de carne. S-a ajuns să nu mai găsim vieri Bazna din această cauză. Am găsit câteva scroafe bătrâne din care am încercat să duc mai departe rasa, urmărind calităţile gustative ale cărnii şi mai puţin caracterele fenotipice. Pentru vieri Bazna a fost o căutare de trei ani în judeţele Alba, Sibiu, Hunedoara, Braşov, Mureş şi Cluj. Am găsit şi vieri, şi scroafe, dar cu greu. De opt ani promovez Bazna în România (prin net, media, acţiuni culinare cu chef Horia Simon) şi în străinătate prin organizaţia Slow Food, la Tirana şi Torino, precum şi în circuitul Slow Food în 174 de ţări.
Avem un parteneriat cu Asociaţia Crescătorilor de Porci Schwäbisch Hällische din Germania, condusă de Rudolf Bühler, care deţinea un nucleu pentru reproducţie de Bazna luat din România acum 20 de ani pentru a-l infuza cu porcul lor - Schwäbisch Hällische. Calitatea cărnii porcului de Bazna (ca perselare, marmorare, gust, suculenţă, consistenţă, frăgezime) a fost confirmată de analizele făcute de această asociaţie în Germania, dar şi de doi specialişti ai Slow Food Anglia şi Italia, care au catalogat exploataţia mea şi a domnului Scumpu din Boian, judeţul Sibiu, ca fermele cu cei mai tradiţionali porci Bazna şi cu cea mai puţină infuzie de porc de carne din alte rase”, ne-a spus Neluţu Cleja.
În ferma crescătorului din Blaj se află acum 2 vieri, 14 scrofiţe şi 20 de scroafe, de la care obţine până la 300 de purcei, în două fătări/an. Efectivul a fost mai numeros, dar anul acesta a vândut zece scroafe, deoarece ţine scrofiţele de înlocuire ale acestora. Cel mai mare efectiv matcă în ferma lui Neluţu Cleja a fost de 70 de scroafe.

Bazna_b
"Vânzarea porcilor am început-o de vreo 7 ani. În toată ţara am vândut spre două mii de exemplare (20% sacrificare, 40% efectiv matcă şi 40% pentru creştere în gospodării). Cu o parte dintre crescători ţin legătura şi facem schimb de vieri o dată la câţiva ani, pentru a nu consangviniza efectivul. Unora dintre crescătorii care au cumpărat porci de la mine şi nu au reuşit să îi vândă, le-am preluat eu produşii ca să-i comercilizez mai departe, scriindu-le totodată originea. De fapt, ţinând cont de numărul purceilor vânduţi de mine în ultimii 7 ani în toată ţara, estimez că momentan în ţară sunt vreo 300-400 de scroafe provenite numai de la mine, plus altele care au descendenţă din scroafele şi vierii din ferma mea”, explică Neluţu Cleja.
Interlocutorul nostru spune că vinde în toată ţara, de la Iaşi, la Bucureşti iar numărul clienţilor consumatori de carne de Bazna e în creştere de la an la an. “La început vindeam zece porci pe an pentru sacrificare, acum am ajuns la peste 120 de capete livrate pe an, la preţul de 12 lei kg (ca să fie rentabil, preţul trebuie să fie dublu faţă de cel al porcului industrial).Purceii îi vând cu 350 lei bucata (faţă de 250 lei cât e sprijinul în HG). Preţul din program devine convenabil atunci când oferta de purcei va fi mare iar preţul/cap va scădea", ne-a declarat Neluţu Cleja.

Bazna_b

Cât este de real riscul metisărilor şi al dispariţiei rasei Bazna?!
Cleja atrage atenţia asupra pericolului confuziei cu alte rase şi al metisării cu porcul industrial, de carne, ceea ce ar însemna dispariţia rasei în doar câţiva ani: “Programul e binevenit, e un sprijin financiar logistic (desfacere carne şi înmulţire purcei). DAR există riscul ca în următorii ani să ducem la pierzanie această rasă. De aceea, propun să fie INTERZIS| încrucişarea cu porci de carne negru cu dungă albă. Dacă porcii livraţi la abator vor primi minim 11 lei/cap de la procesator e bine. Dar pentru scroafe ar fi bine să se dea ajutorul per femelă de reproducţie, pentru că o scroafă fată în medie în jur de 10-12 purcei (înţărcaţi) pe an. În prezent, bonitarea la Bazna se face din ochi. Or, trebuie analizată şi calitatea cărnii şi a grăsimii. Cred că ar trebui făcut un plan naţional în care să cuprindem ceea ce vrem să devină rasa Bazna în perspectivă, criteriul principal fiind gustul, ameliorarea în acest sens, dirijată în 2-3 ferme, care să ţină reproducători de la ferme de selecţie şi reproducţie, să fie analizate corect calităţile gustative ale cărnii şi apoi să promovăm rasa în exterior. Iar procesatorii care vând carne cu etichetă ca fiind Bazna sau produse din carne de Bazna, să precizeze exact cât la sută e carne de Bazna sau grăsime de Bazna”, propune Neluţu Cleja. De aceea, pe site-ul propriu, atrage atenţia: “Când cumpăraţi porci negri care au şaua (dunga) albă, aveţi grijă să nu fiţi prostiţi cu porci care au aceeaşi culoare. Exemple: Hampshire, Wessex, Essex, Schelschwein, Sfaben-Hall sau metişii acestora”.

CUM SE FACE BONITAREA pentru acordarea de pedigree?
“Bazna are un concurent puternic pe piaţă - porcul Mangaliţa, chiar strămoşul porcului Bazna. Mangaliţa a plecat înaintea porcului Bazna cu vreo 20 de ani. Decalajul se vede iar noi, prin acest program de minimis, servim indirect serviciul altei ţări - Ungaria, unde acest porc este protejat prin lege. Sprijinul de minimis este încurajator pentru comercianţi. Mangaliţa are un brand mai bun decât Bazna.
Până acum, Certificatul de Origine la Bazna sau Mangaliţa se acorda în următorul mod: dacă porcul provenea din părinţi care aveau mamă şi tată şi bunicii şi străbunicii pentru mamă şi tată din porci Bazna, pedigree-ul se elibera în baza dovezii că erau înregistraţi la medicul veterinar ca rasă Bazna, fiind crotaliaţi şi având două generaţii în urmă. Pentru fiecare exemplar se percepea o taxă de 100 lei. În următoarea generaţie, dacă scroafa făta, de exemplu, 7 purcei şi voiai să obţii pedigree la toţi, plăteai în continuare 100 lei pe purcel. O sumă greu de suportat. La bonitare se ţine cont doar ca porcul să fie negru cu brâul alb pe membrele din faţă. Se acceptă şi puţin alb pe membrele posterioare (adidaşii). Se acceptă râtul de culoare albă şi vârful cozii alb - caracter moştenit de la rasa Berkshire. Or, analiza cărnii şi a grăsimii NU este luată în considerare!”, explică fermierul.
Din motive care nu fac obiectul acestui articol, Asociaţia Crescătorilor de Mangaliţa şi Bazna, care deţine Cartea de Rasă, nu a acordat pedigree pentru produşii şi efectivul matcă din exploataţia lui Neluţu Cleja, deşi are, de 7-8 ani, descendenţii înscrişi la medicul veterinar şi la ORSA. În aceeaşi situaţie sunt şi alţi crescători care au cumpărat Bazna de la Staţiunea din Turda.
Văzând că sunt atât de puţine exemplare Bazna şi Mangaliţa cu origine, MADR a trecut la identificarea, pe lângă fermele cu animale cu pedigree, şi a crescătorilor care n-au animale în Registru, printre care se numără şi Neluţu Cleja. Toate animalele identificate sunt incluse în program, urmând ca, ulterior, DADR-urile să facă bonitarea şi eliberarea Cerificatelor de Origine. Însă nefăcând bonitarea după criterii clare, există riscul ca, la finalul programului de minimis, Bazna să fie o rasă compromisă total prin infuzarea cu rase industriale de carne.

Olivia FIRI
Nicoleta DRAGOMIR

CUM RECUNOAŞTEM INFUZIA PORCULUI INDUSTRIAL LA RASA BAZNA?
• Porcul industrial, privit din profil, are râtul mai lung şi drept, pentru a se putea hrăni din sistemele moderne de furajare. Bazna are râtul concav.
• Urechile, cu mici excepţii, sunt scurte şi purtate înainte sau în sus, faţă de rasa Bazna, unde sunt purtate paralel cu nasul, chiar uşor aplecate şi în faţă, unele exemplare avându-le mai lungi (caracter care, la rasele actuale de carne, deranjează la hrănire şi pentru că în boxă porcii se mai calcă pe urechi).
• Porcii Bazna au corpul mult mai scurt decât porcii de carne.
• La Bazna, musculatura nu este evidentă la aceiaşi purcei de aceleaşi vârste; pulpele purceilor Bazna sunt mai mici, pieptul mai îngust, nu lat între picioarele din faţă.
• Bazna are şi descendenţi complet negri la fătare, nu numai negru cu dunga albă.
• Abdomenul (burta) la Bazna e mai mare şi lăsat, faţă de porcii de carne, unde musculatura e fermă, întinsă. În mers, abdomenul formează cute, pliuri la Bazna şi tremură, nu stă întinsă.
• Rasa Hampshire se deosebeşte de Bazna prin următoarele caracteristici: are urechile mici, ţinute în sus, musculatură foarte dezvoltată, pulpele din spate şi faţă sunt foarte musculoase, pieptul e lat, de dimensiuni mult mai mari decât la porcul Bazna, care e de talie mijlocie. Hampshire are aspectul corpului uşor arcuit, caracteristică a raselor americane. Picioarele sunt “în pensă”, adică se zice că merg pe vârfuri. La Hampshire capul şi botul e mare, nasul fiind lung şi drept, nu concav ca la Bazna.
Dar rasa Wessex e cel mai uşor de confundat cu Bazna, pentru că în anii comunismului s-a făcut infuzie cu ea peste Bazna. Wessex este de talie mai mare, un porc mai lung, lat în piept şi mai robust decât Bazna. Are capul mai mic şi mai expresiv decât Bazna. Exemplarele sunt uniforme. Urechile, purtate în lateralul botului (nu în faţă, ca la Bazna), ajung până spre vârful nasului; la unele exemplare pot fi mai scurte. Musculatura este evidentă pe pulpe şi pe piept. Stratul de grăsime este subţire la sacrificare, acest din urmă aspect fiind indiciul cel mai clar că avem de-a face cu o rasă de carne, nicidecum cu Bazna.


250 LEI/CAP, UN PREŢ NEREALIST!
Marian Visu-Iliescu (comentariu pe grupul "Ferma de Familie"/Facebook): “Se face mare confuzie între programul de susţinere a porcului comun şi programul pentru cele două rase de porci autohtone. Preţul de vânzare al purceilor din cele două rase (Bazna şi Mangaliţa) este mult subdimensionat la acest moment. Un purcel comun este undeva la 300-350 lei/cap iar în normele metodologice pentru Mangaliţa şi Bazna este stabilit preţul de 250 lei/buc. Asta va duce la un blocaj al programului în acest an; nu vor exista destui purcei pentru câtă solicitare va fi. Cum facem să-i convingem pe acei funcţionari din MADR care este realitatea în piaţă?”


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 1133 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!