Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Răvăşitul oilor la Bran

Publicat: 05 octombrie 2009 - 20:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
În zilele de 29 şi 30 septembrie s-a desfăşurat la Bran o sărbătoare specifică oierilor - „Răvăşitul oilor”, altfel spus coborârea oilor de la munte şi împărţirea lor la proprietari. 

Click pe poza pentru galerie!

Cu această ocazie s-a ţinut şi “Festivalul brânzei şi a pastramei”, într-o pitorească poiană situată la baza castelului Bran.

Sărbătoarea a fost organizată de Asociaţia crescătorilor de ovine şi caprine din judeţul Braşov, coordonată de Eugen Gonţea şi Primăria comunei Bran, condusă de primarul Gheorghe Hermeneanu.


Pastori... cu vechime

Păstoritul din zona Branului a făcut obiectul unor lucrări cu caracter etnografic şi social, fiind recunoscută drept un mare centru pastoral. Zona Branului este situată într-o regiune montană, mărginită de Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, în sectorul nordic al Culoarului Rucăr-Bran şi se întinde pe o lungime de circa 16 km, în limitele administrative ale comunelor componente: Bran, Moieciu şi Fundata.

În Urbariul din anul 1820, se menţiona strict, pentru fiecare munte din această zonă, numărul de animale care pot păşuna, dovadă a grijii pe care locuitorii din această zonă o aveau pentru evitarea supraîncărcării păşunilor cu animale.

Brănenii au practicat cu precădere păstoritul pendulator, cu văratul în Munţii Bucegi şi în masivul Piatra Craiului şi iernatul în sat, dar şi un păstorit de transhumanţă, de către mocanii care deţineau circa patru-cinci mii de oi.

Ei au fost numiţi, prin îndeletnicirea lor păstorească, „Mocanii Moroieni”, care fraternizau cu „Mocanii Săceleni” şi cu „Mocanii Ţuţuieni”, din părţile Sibiului.


Brănenii şi transhumanţa

Sărbătoarea a început cu emisiunea radio în direct „Antena Satelor”, transmisă de la motelul Bran. La această emisiunea au participat cadre de conducere şi colaboratori de la DADR şi ANSVS Braşov şi circa 50 de crescători de oi din zonă.

Discuţiile s-au axat pe probleme legate de transhumanţa oilor, produse tradiţionale din lapte de oaie şi agroturism.

După o prezentare detaliată a implicaţiilor istorico-sociale ale transhumanţei, făcută de profesorul Ioan Prahoveanu, au urmat dezbateri aprinse.

Crescătorii şi-au exprimat nemulţumirea că pentru transhumanţă trebuie să obţină o autorizaţie, contracost, de la fiecare primărie de pe rută, demers care necesită mult timp şi mulţi bani.

După discuţie s-a conturat soluţia ca transhumanţa să fie şi la noi subvenţionată, cu 7 euro pe oaie, la fel ca şi în alte state europene, iar transportul oilor să se realizeze cu maşini specializate sau pe calea ferată.

Toţi crescătorii de oi prezenţi au susţinut că transhumanţa la munte implică mari riscuri, datorită creşterii numărului de urşi şi lupi, care devin tot mai agresivi, România fiind pe primul loc la cele două specii, situaţie care conduce treptat la depopularea oilor din munţi.


Produse tradiţionale din zona Branului

Discuţii interesante şi utile s-au purtat apoi pe tema produselor tradiţionale prelucrate în zonă, din lapte şi carne de oaie.

În Arhivele Naţionale, filiala Braşov, există numeroase documente care atestă că brânza de burduf, urda, caşul afumat, „bulzul de Bran” şi pastrama, au fost produse specifice satelor brănene.

În anul 1598, când Mihai Viteazu a trecut cu oştirile sale prin ţinutul Branului, a fost tratat cu păstrăv, „brânză de Bran” şi cu „frigărui de berbec”, foarte apreciate de delegaţia voievodală.

De-a lungul secolului al XIX-lea, Branul devenise cel mai important centru al vieţii pastorale. Mocanii de aici concurau cu mocanii săceleni şi mocanii ţuţuieni.

La începutul secolului al XX-lea, până în anul 1948, Branul deţinea monopolul privind şeptelul de oi, cai şi vaci. Mocanii moroieni, adică brănenii, deţineau cele mai multe târle de oi şi nenumărate stâni, ocupând munţii din Ţara Branului, Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi munţii de pe Valea Prahovei.

Produsele tradiţionale specifice la brăneni au fost, sunt şi au tendinţa de menţinere şi în viitor, “brânza de burduf”, “urda dulce şi sărată”, “caşul afumat”, “telemeaua”, iar din carne “pastrama” şi “cârnaţii de oaie”.

Dintre aceste produse, cel mai cunoscut sortiment în ţară şi străinătate, este brânza de burduf conservată în coajă de brad, considerată o delicatesă.

Deşi aceste produse au căutare, toţi crescătorii de oi au fost de acord că pentru o şi mai bună valorificare a laptelui de oaie, în caşcavaluri superioare şi produse acidulate (iaurt, chefir), trebuie să mulgă mecanic oile şi să-şi facă brânzării conform normelor europene.

Majoritatea primăriilor din zonă şi din ţară însă au închiriat păşunile comunale numai pe un an, ori pentru a face o investiţie costisitoare într-o brânzărie modernă este nevoie ca aceste contracte de închiriere să se încheie pe cel puţin 10 ani, situaţie care ar conduce şi la întreţinerea şi la ameliorarea păşunilor.


Vânzări de mii de kilograme

În cursul zilei de 30 septembrie a fost organizată şi o expoziţie de ovine în care s-au prezentat exemplare performante de oi Ţurcană şi Ţigaie, cele mai frumoase fiind premiate.

De o amploare deosebită s-a bucurat însă prezentarea şi vânzarea de brânzeturi şi pastramă de oaie. Într-o atmosferă de veselie susţinută de ansambluri folclorice locale şi solişti de muzică populară, cei peste zece mii de participanţi au cumpărat mii de kilograme de brânză (20 lei/kg) şi pastramă (18 lei/kg).

Am plecat din zona Branului cu sentimentul că locuitorii de aici ştiu şi să muncească, şi să se distreze, şi să-şi dezvolte afacerile.


Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.
Vizualizat: 663 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?