Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Puterea stă în asociere

Publicat: 31 iulie 2019 - 08:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De ani de zile se discută despre necesitatea asocierii fermierilor şi despre beneficiile aduse de diverse forme asociative. Asocierea înseamnă mai multă putere, spune chiar un vechi proverb - “Unde-s doi puterea creşte”. Ne bucurăm să vă semnalăm o astfel de creştere a "puterii" (la propriu şi la figurat) a Cooperativei Bovis Alba Transilvania.

"Puterea" cooperativei a crescut (fizic) cu 530 CP, adică tot atât cât are noua lor combină autopropulsată pentru recoltat furaje - Krone Big X 530! În realitate, cei şase membri ai Cooperativei credem că au realizat mult mai mult decât o simplă creştere a puterii lor, au demonstrat că pot să facă împreună mai mult decât fiecare individual şi sperăm ca acesta să fie doar unul dintre paşii de început ai unui drum lung.

Puterea stă în asociereClick pe poza pentru galerie!

Şapte ani de la înfiinţare, şase membri cooperatori
Cooperativa Bovis Alba Transilvania a fost înfiinţată în 2012 şi acum are şase membri. Nu a fost activă de la început, abia din 2016 a pornit mai serios activitatea. "Atunci (la înfiinţare) ne-am dorit să facem un proiect mare, dar care nu a îndeplinit punctajul pentru a fi eligibil. Abia din noiembrie 2016 Cooperativa a început cu adevărat să funcţioneze. Am început să livrăm laptele împreună şi apoi am făcut contractele prin cooperativă. Din septembrie 2017 am făcut toţi contract cu acelaşi procesator pentru lapte, avem o colaborare bună, condiţii şi un preţ mai bun", ne-a declarat Costea Ioana Cecilia, vicepreşedinte al Cooperativei.
Acum, membrii cooperativei lucrează peste 600 ha şi livrează circa 8000 litri lapte/zi/cooperativă. Această cantitate nu este mare, mai ales că numai ferma Ceciliei Costea livrează vreo 5000 litri de lapte/zi. Astfel, de condiţii mai bune de preţ beneficiază fermierii care livrează o cantitate mai mică de lapte. "Cei mici cu siguranţă au obţinut un preţ mai bun; eu la 5000 litri/zi aveam acest preţ. Mă bucur că pot să şi ajut. O fermă mai mică, cu doar câteva sute de litri de lapte pe zi, nu ar fi primit acest preţ. Eu sunt mulţumită şi cred că s-ar putea mai mult dacă am avea câţiva membri în plus. Acum suntem în discuţii cu o fermă mare (circa 6000 litri lapte/zi); fermierul respectiv este interesat şi poate va intra în cooperativă", a spus Costea Cecilia.
Cum spuneam, una dintre cele mai mari ferme ale cooperativei este cea a doamnei Costea, cu un efectiv total de 470 capete (240 vaci matcă, din care 200 la muls) şi 330 ha. E vorba de ferma Agrostea Product din Pianu de Jos. Alţi membri ai Cooperativei au şi ei efective mai mari, aşa cum este Augustin Brad, preşedintele cooperativei, care are peste 250 capete efectiv matcă, dar şi dl Crişan, cu circa 100 capete vaci la muls, sau Radu Moldovan - cenzorul cooperativei, care are peste 50 capete de vaci la muls. Dar diferenţa de mărime a fermelor nu i-a împiedicat pe cei şase să îşi stabilească obiective comune şi să lucreze împreună pentru realizarea lor,
Membrii cooperativei au negociat şi primesc preţuri mai bune pentru unele inputuri (seminţe, îngrăşăminte, furaje, şroturi şi altele) şi condiţii mai bune de plată.

Mihai Moldovan dr .si Petru Moldovan_b

Vaci de carne şi vaci de lapte în aceeaşi fermă
Mihai Moldovan este un tânăr fermier, ultimul intrat în Cooperativă, şi care lucrează împreună cu tatăl său Petru Moldovan aproape 80 hectare de teren agricol, din care 30 ha sunt cu lucernă şi 50 ha cu porumb pentru siloz şi porumb boabe. Familia Moldovan are o fermă de bovine de carne şi, de câţiva ani, şi o mică fermă de vaci de lapte. "Am intrat în cooperativă în urmă cu un an şi jumătate. Avem o fermă de vaci de carne şi o carmangerie. Nu sunt probleme cu vânzarea cărnii. Pentru lapte am avut un dozator în oraş, dar care nu mergea cum trebuie. Acum cooperativa ne ajută să vindem laptele la un preţ bun", a început Mihai Moldovan povestea sa.
• Ferma de vaci de carne a familiei Moldovan are un efectiv total de 200 capete, din care 60 tăuraşi la îngrăşat şi diferenţa - mame şi viţei. În 1994, Moldovan Senior a început ferma cu vaci Bălţată românească, ulterior a achiziţionat pentru reproducţie tauri Angus autorizaţi (cu certificat de origine) şi a început metisarea. În fiecare an, femelele sunt reţinute pentru reproducţie, iar tăuraşii sunt îngrăşaţi până la 700-800 kg (1,5-2 ani) şi sacrificaţi. Viţelele şi vacile mame cu viţei stau pe păşune toată vara, în grajd fiind ţinuţi doar tăuraşii la îngrăşat. Păşunea, circa 45 ha, este concesionată de la primărie.
În ferma de vaci de carne principala activitate este producerea furajului. În ultimul an, Mihai Moldovan a achiziţionat prin leasing un tractor, o remorcă tehnologică, o remorcă de împrăştiat gunoi şi o cositoare.
Ferma de vaci de carne a fost construită în urmă cu trei ani şi jumătate. Încă mai este nevoie de timp şi de bani pentru finalizarea lucrărilor. Mihai are planuri de extindere şi pentru ferma de vaci de lapte. Şi-ar dori chiar să facă un grajd nou, pentru o sută de capete. Până acum, toate investiţiile din fermă s-au făcut fără bani europeni, numai prin forţe proprii.
Din cele 80 ha de teren agricol, cea mai mare parcelă are 5,8 ha, restul sunt mici, de la 0,5 până la 1 ha, şi împrăştiate pe o rază de circa 10 km în jurul fermei. În proprietate are aproape 25 ha. Pentru teren este concurenţă mare, atât la arendă, cât şi pentru cumpărare. Un hectar ajunge să coste 30-40.000 lei şi sunt mulţi cumpărători în zonă.
Grajdul de la ferma de carne este simplu, cu o alee de furajare pe mijloc şi două rânduri de boxe cu aşternut permanent şi alei de mişcare. Curăţenia o fac cu un tractor cu lamă. Raţia furajeră pe bază de siloz de porumb şi supliment de concentrate asigură un spor mediu de greutate de 1,3-1,4 kg/zi.
Fătările sunt grupate în perioada martie-aprilie, după care vacile sunt aduse pe păşune. Tăuraşii sunt înţărcaţi toamna şi introduşi la îngăşat pe grajd.
• Ferma de vaci de lapte, aflată într-o altă locaţie, are 20 de vaci la muls. Laptele este vândut prin cooperativă: "Mi-a plăcut ideea de cooperativă; este în mod sigur ceva de viitor. Dacă mai mulţi fermieri se adună, pot negocia preţul la seminţe, erbicide şi la alte inputuri. Acum, dacă vreau să cumpăr un camion de şrot, avem plata la 30 de zile şi un preţ mai bun decât dacă aş fi cumpărat numai eu. Este mai bine", a conchis Mihai Moldovan.
În ferma de vaci de lapte mulsul se face la bidon şi zilnic obţin 250-300 litri de lapte. "În toamnă, mai vreau să cumpăr zece vaci Holstein. Urmează să montăm o instalaţie de muls la conductă, în grajd. Poate că voi reuşi să construiesc un grajd nou, pentru o sută de vaci cu lapte şi atunci mă gândesc la un robot de muls", îşi doreşte Mihai Moldovan.

 

Cecilia Costea_b
Costea Cecilia: “Eu mi-am dorit foarte mult să facem o cooperativă, să fim mai mari. Pentru noi a fost tot timpul un exemplu Cooperativa Someş-Arieş de la Cluj. Dar este mai greu să strângi mulţi oameni. Acolo unde ai de câştigat şi este un interes comun, mai puţin contează acel salariu pentru contabil sau alte cheltuieli comune, atâta timp cât ai ceva de câştigat. Nouă ne-a mers bine, suntem mulţumiţi şi nici nu am încercat foarte mult să atragem alţi fermieri. Să vedem cum vom evolua, dacă mergem bine, sigur vor veni şi alţii în Coopertativă”.


MITITEI DE "MOLDOVAN"
Moldovan Senior este cel care a deschis afacerea cu mitiei în 1994, atunci când a început "privatizarea". "Am dorit să avem carnea, de aici şi animalele, şi ferma. Am început să vindem mici prăjiţi şi cruzi. Şi de atunci până acum, tot mititei la grătar... de 25 de ani. Dimineaţa am băgat marfa, până seara au venit banii şi aşa am putut să rulăm mai rapid banii. Am mai făcut şi brânză, avem şi o brutărie. Copiii au crescut cu firma în curte, de mici, i-am pus la lucru şi aşa au învăţat, câte puţin, zi de zi. Celălalt băiat este medic veterinar la Sibiu, lucrează tot în domeniu, într-un abator", povesteşte Petru Moldovan.
Ne-a surprins totuşi destinaţia finală a cărnii obţinute: mititeii. După cum ne-a declarat Mihai Moldovan, costurile de producţie ajung la peste 9 lei/kg greutate vie. Acest preţ nu îl poate primi dacă vinde în viu tăuraşii. "Noi tăiem câte 1-2 tăuraşi pe săptămână, în funcţie de necesităţi. Prefer să fac mititei din toată carnea, dar mai facem şi salam de vară şi virşli. Toată carnea de la tăuraşi merge la mititei. Vrem să le oferim clienţilor noştri carne proaspătă şi de calitate, de la animale crescute în România", ne-a spus Petru Moldovan. Şi eforturile sale îi sunt recunoscute, toată Alba cunoaşte Mititei "de Moldovan".

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 276 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?