Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Protecţia turmei la păşune împotriva prădătorilor

Publicat: 25 mai 2017 - 19:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Păşunile au revenit la viaţă. Înălţimea plantelor este suficient de mare pentru a permite scoaterea caprelor şi a oilor la păscut. În absenţa crescătorului, paza caprelor la păşune, în special pe suprafeţele parcelate, se poate asigura de către alte animale, cum sunt câinii, măgarii sau... lamele (foarte utile în America de Nord şi de Sud), care alungă prădătorii.

Alegerea speciei de animale pentru paza caprelor se face luând în considerare unele aspecte. Câinii sunt utilizaţi cel mai frecvent, dar hrana lor este diferită de cea a animalelor pe care le păzesc. Măgarii şi lamele consumă ceea ce mănâncă şi caprele, însă au nevoi diferite de îngrijire, pentru a rămâne sănătoase, cum este tunsul sau curăţirea copitelor. Lamele pot fi infestate cu aceiaşi paraziţi ca şi caprele, fiind necesară deparazitarea lor pentru a nu contamina păşunea.

CainiClick pe poza pentru galerie!

Alegerea şi pregătirea animalului de pază
Animalele de pază au nevoie de o perioadă de acomodare cu noua locaţie şi cu noul stăpân. Aceasta este o problemă mai des întâlnită la câini, însă se poate rezolva prin aducerea de exemplare tinere care au o capacitate de adaptare mai ridicată decât adulţii. De regulă, se recomandă folosirea de câini (masculi şi femele) sterilizaţi (castraţi) pentru a reduce agresivitatea faţă de oameni şi faţă de alte animale. Câinii masculi necastraţi pot pleca în afara fermei pentru a-şi urma instinctul genezic de reproducţie, iar căţelele ignoră turma când sunt în călduri/au căţei mici. Deci, cu excepţia cazului în care intenţionaţi să produceţi şi să vindeţi câini de pază, cel mai bine este să castraţi câinii folosiţi la paza turmei.
Alegerea unui animal de pază este o preferinţă personală care trebuie să se îmbine cu utilitatea lui. Dresarea animalului de pază pentru a avea o aversiune naturală faţă de prădători este de foarte mare importanţă în succesul protecţiei turmelor de capre. Cele mai bune animale de pază au fost cele care au crescut împreună cu caprele din turma pe care trebuie să o aibă în pază. Câinii tineri se cresc cu adulţii, pentru a învăţa de la aceştia să protejeze caprele din turmă. Măgarii sau lamele tinere ar putea încerca să se joace cu caprele, provocând rănirea lor.

Măgari dresaţi pentru paza turmei
Măgăriţele sunt cele mai indicate pentru paza turmelor de capre. Măgarii masculi, în special cei tineri, nu sunt gardieni potriviţi, deoarece pot deveni agresivi cu ţapii şi cu caprele, mai ales în timpul sezonului de montă. Măgarii dresaţi pentru paza turmei dorm împreună cu caprele, dau alarma când simt miros sau un zgomot cu care nu sunt obişnuiţi şi adesea vor urmări şi vor călca în picioare un prădător. Pe de altă parte, măgarii nu au o aversiune naturală pentru câini sau feline de pradă, motiv pentru care este mai greu de a găsi un măgar mai bun paznic decât un câine specializat pentru pază. De obicei, măgarii se folosesc pentru paza turmelor de capre pe păşuni mici. Un avantaj al utilizării lor este hrana comună cu a caprelor şi că nu au nevoie de o atenţie specială. Este însă important să vă asiguraţi că măgarul stă cu turma de capre. În unele cazuri, dacă măgarii şi caprele se comportă ca o “familie”, asigură o pază mai bună iar în alte cazuri dacă aveţi mai mult de un măgar, aceştia pot sta împreună, lăsând caprele singure. Trebuie să vă convingeţi că animalele (caprele şi măgarii) stau împreună sau puteţi întări paza cu un câine care poate fi util atunci când caprele trec printr-o gaură din gard prin care măgarii nu pot pătrunde.

Lamele sunt tot mai populare pentru paza turmelor de capre
Însă la noi în ţară nu sunt folosite deloc. Există o limită a eficienţei lor. La fel ca la măgari, masculii necastraţi de lamă pot deveni extrem de agresivi cu oamenii sau cu alte animale în timpul sezonului lor de împerechere. Eficienţa lamelor în paza turmelor de capre şi de oi vine din natura curiozităţii şi curajului lor, completate cu dimensiunea corpului şi cu forma copitelor. Oile care se ataşează de lame nu intră în conflict cu acestea şi rareori sunt deranjate de alte animale, mai ales de prădători. Lamele consumă aceeaşi hrană cu cea a oilor/caprelor şi au o adversitate naturală pronunţată faţă de canide.
S-a constatat că numărul lamelor dintr-un ţarc poate denatura rolul lor de pază. Astfel, dacă lama stă într-un ţarc fără a avea contact vizual sau auditiv cu alte lame, nu va părăsi caprele şi le va urma oriunde se duc acestea. Dacă sunt mai multe într-un ţarc, ele vor tinde să formeze propriul grup şi nu mai protejează caprele. La fel ca şi la măgari, o familie de lame poate proteja mai bine caprele în cazul în care acestea sunt acceptate ca făcând parte din familie.


EFICIENŢA „GARDIENILOR” TURMEI
Indiferent de animalul de pază pe care îl alegem, este foarte important să ne asigurăm că este dresat pentru a rămâne permanent cu turma de capre. Dimensiunea ţarcului poate avea influenţă asupra eficienţei animalelor de pază. Câinii tind să lucreze mai bine în zonele împădurite, pentru că au mirosul sensibil şi sesizează mai uşor apropierea unui animal de pradă. Măgarii şi lamele sunt eficiente în zone deschise, pentru că au acuitate vizuală mai mare şi pot detecta mişcarea până departe.
Este important să ştim că este posibil să nu vedem când animalul de pază atacă un prădător, dar de cele mai multe ori pot să atragă atenţia crescătorului. Eficienţa animalelor de pază se măsoară prin rata pierderilor cauzate de prădători.


CÂINI DE PAZĂ, NU DE-NTORS!
Câinii de pază pot fi cumpăraţi de la producători specializaţi, iar rasa aleasă trebuie să corespundă scopului urmărit. Nu trebuie să confundăm câinii de pază cu cei folosiţi pentru a dirija turma, care pot deveni agresivi cu caprele, în special dacă sunt lăsaţi singuri cu acestea. Câinii de pază acţionează în mare măsură independent de om şi fac ceea ce le spune instinctul sau ceea ce au fost învăţaţi să facă. Ei nu trebuie să fie prietenoşi cu oamenii, pentru că de cele mai multe ori îi urmează şi lasă animalele singure.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Vizualizat: 154 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?