Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Profilaxia genetică la oi: moft sau necesitate?

Publicat: 08 martie 2012 - 16:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În perioada actuală, tot mai mulţi crescători de ovine, pentru a fi competitivi, importă rase de ovine specializate, fie pentru a fi crescute în rasă pură, fie pentru a le folosi la încrucişare cu rasele autohtone, cu scopul de a produce miei hibrizi, mai performanţi

Click pe poza pentru galerie!

Astfel, în ultimii cinci ani s-au importat în număr mare rasele de ovine specializate pentru carne din Regatul Unit (rasele Suffolk, Hampshire, Bleufaced Leicester), din Franţa (rasele Ile de France, Charollaise, Texel şi chiar Hampshire), din Germania (rasele Germană de Carne cu Capul Negru, Merinofleisch, Merinolashaf, Dorper).

Efective importante s-au adus şi din rasele specializate pentru producţia de lapte, mai cu seamă rasa Sardă din Italia, rasa Lacaune din Franţa şi Ungaria şi rasa Awassi din Israel.

În majoritatea cazurilor, hibrizii obţinuţi, atât pentru carne cât şi pentru lapte, între ovinele de rasă autohtonă şi aceste rase importate, au fost mai performanţi, justificând economic achiziţiile făcute.

 

Scrapia, boala fără tratament

Însă odată cu rasele de import, în lipsa unor măsuri adecvate de profilaxie, se pot aduce boli cu efecte negative foarte grave, cum ar fi scrapia şi blue tong (limba albastră).

Scrapia (se pronunţă „screpie”), denumită ştiinţific Encefalopatia spongiformă transmisibilă a ovinelor, a fost cunoscută din secolul al XVIII-lea în Germania şi insulele Britanice, dar caracterul ei transmisibil a fost demonstrat abia în anul 1936. Boala a fost ulterior diagnosticată în toate ţările din vestul Europei, SUA şi chiar Australia.

Scrapia, cunoscută şi sub denumirea de „boala tremurătoare a oilor” (oile au tendinţa de a-şi ciuguli lâna şi membrele, tremură, cad jos, slăbesc etc.) este produsă de un prion (particule infecţioase mai mici decât viruşii) foarte rezistent la sterilizare, inclusiv la temperatură înaltă (rezistă până la 480 °C), la ultraviolete şi formaldehidă. Perioada de la infectare, până la apariţia simptomelor este foarte lungă, fiind cuprinsă între 14 şi 36 luni.

Boala se întâlneşte la ovinele cu vârsta de cel puţin 10 luni, dar mai frecvent s-a diagnosticat la ovinele de 3-4 ani, cu o incidenţă de 0,5-2 la sută. În lipsa unor măsuri de profilaxie genetică, poate afecta 10 la sută din efectivul de oi contaminate.

Este considerată în momentul de faţă o boală fără tratament şi carnea ovinelor bolnave nu se poate da în consum. Acolo unde boala a apărut trebuie anunţat de urgenţă mediul veterinar concesionar, care va aplica măsuri specifice de profilaxie, conform unor protocoale sanitar veterinare stricte.


Rezultatele cercetărilor

De curând am avut ocazia să fac parte dintr-un prestigios colectiv de cercetare condus de conf.dr. Viorica Coşier şi prof.dr. Augustin Vlaic, de la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Cluj-Napoca, care au studiat „Creşterea rezistenţei la scrapie în populaţiile de ovine din România prin selecţie asistată la nivel molecular”. La începutul cercetării eram încrezător că rasele noastre de ovine, mai cu seamă neaoşa, rustica şi bine adaptata la zona noastră, oaia Ţurcană, sunt rezistente genetic la scrapie.

Nu mică mi-a fost surpriza să constat că şi la rasa Ţurcană aproape 50 la sută din efectivul de ovine analizate au rezistenţă scăzută (grupa III), sunt sensibile (grupa II) sau foarte sensibile (grupa V) la scrapie.

Singura soluţie practică rămâne genotipizarea berbecilor şi promovarea la reproducţie doar a berbecilor cu genotipuri foarte rezistente (grupa I) şi rezistenţă genetică la scrapie (grupa II).

Intensitatea riscului la scrapie în funcţie de genotip este clasificată în următoarele grupe:

I. Ovine foarte rezistente genetic la scrapie: genotip ARR/ARR
II. Oi rezistente genetic la scrapie dar care necesită o atenţie particulară pentru utilizarea în programele de selecţie: genotipuri ARR/AHQ, ARR/ARH, ARR/ARQ
III. Oi cu rezistenţă genetică scăzută la scrapie. Utilizarea lor în schemele de selecţie trebuie evitate: ARQ/ARH, ARQ/AHQ, AHQ/AHQ, ARH/ARH, AHQ/ARH, ARQ/ARQ
IV. Oi sensibile la scrapie: ARR/VRQ
V. Oi foarte sensibile la scrapie care trebuie castrate sau abatate: AHQ/VRQ, ARH/VRQ, ARQ/VRQ, VRQ/VRQ

În viitorul apropiat este absolut necesar să se înfiinţeze laboratoare pentru analize de genetică moleculară pe lângă Universităţile agricole, Staţiuni de cercetare pentru ovine şi în cadrul laboratoarelor zonale ale Agenţiei Naţionale pentru Reproducţie şi Selecţie în Zootehnie.

Totodată, la autorizarea miorilor şi a berbecilor pentru montă să se ia în considerare, pe lângă performanţele de producţie şi reproducere, şi încadrarea în grupa I sau II de risc la scrapie.

Până atunci, oieri, mare atenţie, ovinele importate destinate reproducerii trebuie să fie genotipizate pentru scrapie şi achiziţionate numai cele ce genotipuri corespunzătoare, adică cele foarte rezistente şi rezistente.

Vizualizat: 1790 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
despre genetica
|
05. 05, 2012. Saturday 11:09
Numai cine intelege si stie genetica poate fi numit specialist cu adevarat.Genetica face diferenta,este virful piramidei.Ce pacat ca aceasta oportunitate este badjocorita de catre toti ignoranti.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?