Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Profil de CÂŞTIGĂTOR: DACĂ EŞTI HARNIC, NU MORI DE FOAME NICI ÎN ŢARA TA!

Publicat: 19 aprilie 2019 - 21:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Se trezeşte la ora trei şi jumătate în fiecare dimineaţă, ca să îşi ajute părinţii la mulsul oilor, apoi ia trenul pentru a merge 30 de kilometri până la şcoală, unde studiază pentru a deveni tehnician veterinar, după care se întoarce acasă, la muls, la lucrul câmpului şi teme. IONUŢ MIC, din satul Galşa, comuna Şiria, judeţul Arad, a câştigat TABLETA SAMSUNG pusă în joc la CONCURSUL de FOTOGRAFII organizat de Revista FERMA şi TEHNODIESEL - importatorul pentru România al încărcătoarelor telescopice WEIDEMANN, la AGRARIA 2019.

mic-ionut-1_bFamilia lui Ionuţ Mic are în jur de 300 de oi din rasa Ţigaie şi 30 ha de teren pe care îşi produc cea mai mare parte din furaje. În perioada mulsului, ţin oile împreună cu cele ale unui unchi de-al lui Ionuţ, aşa că îngrijesc, în total, peste o mie de oi. În satul Galşa sunt vreo 7.000 de oi, însă doar familia lui Ionuţ şi încă un oier au ovine din rasa Ţigaie, restul cresc Ţurcane.

Ţigaia e cea mai rentabilă oaie, cred. E tot o rasă românească, dar mielul e mai greu, lâna e mai scumpă, laptele e mai gras, mai mult. Am văzut la prieteni care au Ţurcană şi am văzut diferenţa. Am avut oaie reformă, fără dinţi în gură, de 73 de kilograme, pe care am vândut-o toamna, şi la Ţurcană e un berbec la 70 de kilograme”, spune tânărul fermier.

Până anul trecut, au livrat laptele la fabrica Lactitalia, de la Izvin, din judeţul Timiş. Au două tancuri de răcire a laptelui, a câte 500 de litri fiecare, iar maşina fabricii venea o dată la două zile şi prelua laptele. Au făcut un calcul: la preţul pe care îl primeau de la fabrică pe litrul de lapte, reieşea că primeau cam 10-11 lei kilogramul de brânză, aşa că anul acesta au renunţat la contractul cu fabrica şi procesează tot laptele. Au acasă brânzărie şi cameră de depozitare a brânzei. Nu au timp să vândă brânza la piaţă în oraşul Arad, care este la 30 de kilometri distanţă de satul Galşa, pentru că toată familia munceşte în fermă, dar chiar dacă dau toată brânza en-gross la toamnă, au socotit că va fi mai profitabil pentru ei. Anul trecut în toamnă, preţul en-gross pentru un kilogram de brânză maturată era de 18 lei pe kilogram.

Lâna au vândut-o către un centru de colectare din judeţul Sibiu, cu 2,8 lei/kg, în timp ce lâna de Ţurcană s-a vândut cu 0,5 lei/kg, o diferenţă de preţ foarte mare.

Mieii îi vând către fermele de îngrăşare din judeţul Arad, sau, în perioada Paştelui, în pieţele din judeţ. Anul ăsta speră că preţul va fi de 11-12 lei/kg în viu şi 28-30 lei/kg sacrificat.

mic-ionut-2_bDe toate animalele se ocupă părinţii lui Ionuţ, împreună cu familia unchiului său şi mai au ca ajutoare doi ciobani. Ionuţ este singurul dintre cei trei fraţi care lucrează în fermă împreună cu părinţii săi. L-am întrebat cum se desfăşoară o zi obişnuită pentru el în perioada asta.

În perioada de muls, până la toamnă, mă trezesc la trei şi 20 sau trei şi jumătate dimineaţa, beau cafea, pe la ora patru ne apucăm de muls, terminăm la şase şi ceva, apoi plec la şcoală, dacă nu sunt în vacanţă, la unu şi jumătate plec de la şcoală şi ajung acasă la trei, că vin cu trenul de la Arad, mă schimb, mănânc, merg iar la muls, cam tot aşa, de la patru la şase, după aia, dacă trebuie, mai merg la balotat, la cosit.

Mă mai întreabă unul şi altul: da te pune maică-ta, te pune taică-tu să munceşti? Nu! Dar eu nu pot să-i văd pe ei că muncesc şi eu să stau sau să dorm, să nu mă implic. Să mă plătească unul să stau şi tot n-aş putea!

În primul rând, ştiţi ce mă gândesc? Eu nu vreau să plec de aici, din ţară, cum văd pe alţii că au plecat. Şi ce-ai plecat, slugă la altul, străin, să tragă de tine? Vine altul străin la tine în ţară şi-ţi cumpără pământul, şi tu mergi la altul şi lucri. Dacă faci, fă în ţara ta, că dacă până amu nu s-o murit de foame, nici de-acum, dacă eşti harnic, nu mori de foame!, spune tânărul fermier Ionuţ Mic.

Ce i se pare cel mai greu este că munca lui şi a altora ca el, care lucrează în agricultură, nu este apreciată corect, la adevărata valoare.

Cel mai greu e că munceşti din greu şi nu pun oamenii preţ pe munca ta. Vă dau un exemplu: acum telemeaua e 25 de lei kilogramul. Şi omul merge şi vede în Kaufland, în Selgros brânză cu 15 lei kilogramul şi zice ce bună e brânza, chiar dacă e din cauciuc, din soia, a trecut laptele pe ea. Dar omul nu ştie să aleagă, e ieftină, i se pare bună”, mai spune Ionuţ Mic.

castigator-tableta-mic-ionu_bAcesta va absolvi, curând, liceul, la profilul tehnică veterinară. Îşi doreşte să ia bacalaureatul şi să se înscrie la facultatea de medicină veterinară şi să aibă ferma lui, în care să aplice tot ce învaţă.

Asta mi-am dorit să fac de când eram mic, tot cu animalele am fost. E uşor, dacă îţi place. Am avut elevi în clasă care nici nu au văzut cum arată vaca în realitate, au văzut doar pe internet. Din clasa mea, doar eu şi un coleg mai avem animale şi pământ, în rest toţi sunt care au ajuns aici că au fost traşi de calculator (prin repartizare computerizată a candidaţilor la admiterea la liceu – nota red.), nu că au vrut ei. Stau că li se pare uşor că nu este atâta matematică. Avem unii profesori care chiar sunt de valoare, care sunt mai în vârstă, dar sunt doctori veterinari de foarte mult timp şi te-ar învăţa cu mare drag meserie, dar avem şi colegi care nu apreciază”, spune, cu dezamăgire, Ionuţ Mic.

Sunt 27 de elevi în clasa în care învaţă el, la profilul de tehnician veterinar de la Colegiul Tehnologic de Industrie Alimentară din Arad. Practică face fiecare unde poate. Ionuţ Mic face practica la o fermă din comuna Şiria. „Şcoala noastră avea, mai demult, o fermă proprie şi unitate de însămânţare artificală, veneau oamenii la şcoală cu animalele pentru însămânţare, dar tot s-a distrus”, adaugă tânărul.

La AGRARIA a mai fost, acum câţiva ani, cu tatăl său. Anul acesta a venit cu câţiva prieteni, tot crescători de oi şi ne-a spus că cel mai mult i-au plăcut animalele prezentate în expoziţie. Ne-a mai spus că va folosi tableta pe care a câştigat-o la Concursul FERMA şi TEHNODIESEL la şcoală sau ca să asculte muzică sau să citească ştiri pe internet atunci când mai stă de pază la oi. Ne-am bucurat că ne urmăreşte pe Facebook şi pe internet, pe paginile Agroinfo şi pe Revista Ferma

Vizualizat: 5070 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?