Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PRODUCŢIA DE OUĂ - măsuri tehnologice utile

Publicat: 11 decembrie 2018 - 15:03
Comenteaza   | Galerie   | Video   | Print | Trimite unui prieten

Exploatarea găinilor ouătoare în sistem free range impune de la bun început controlul zilnic al efectivului. În fiecare dimineaţă este obligatoriu a se realiza o inspecţie a adăpostului, echipamentelor şi a păsărilor. Se verifică instalaţiile de adăpare, de furajare, de iluminare, de încălzire şi de ventilaţie, precum şi cuibarele.

 

Controlul continuă cu verificarea temperaturii din adăpost, a umidităţii, notarea în registru a parametrilor şi verificarea mortalităţii. Totodată, se urmăreşte comportamentul găinilor şi se evaluează starea de sănătate a acestora. Observaţiile trebuie notate în registrul de fermă.
O atenţie deosebită trebuie acordată programului de lumină, pentru respectarea lui întocmai cu recomandările din ghidurile tehnologice. Compoziţia furajului administrat trebuie corelată cu temperatura din adăpost. E importantă verificarea periodică a greutăţii corporale, conform ghidului tehnologic al hibridului ouător. O dezvoltare subponderală a păsărilor duce mai târziu la un procent scăzut al ouatului, cât şi la o greutate mică a oului. Aşadar, urmărirea greutăţii ne ajută să corectăm din timp reţeta furajeră ce trebuie administrată efectivului de păsări. Iar inspecţia zilnică a adăpostului ne ajută să intervenim în timp util când apar disfuncţionalităţi ale echipamentelor avicole.

Gaini_b

Furajarea şi calitatea ouălor
Compoziţia furajului administrat găinilor poate influenţa producţia de ouă obţinută. Astfel, prin reţeta furajeră se pot modifica numărul de ouă, dimensiunile oului, pigmentarea gălbenuşului cât şi îmbogăţirea oului cu acizi graşi, vitamine şi minerale.
Dimensiunea oului este exprimată ca greutate a acestuia. Factorii care influenţează greutatea sunt vârsta păsărilor, hibridul utilizat şi echilibrarea reţetelor furajere din punct de vedere proteico-mineralo-vitaminic. Creşterea nivelului de proteină cu peste 20% din reţetă, corelat cu nivelul aminoacizilor esenţiali, sporeşte greutatea oului. Deficitul de proteină scade dimensiunea oului, cât şi conţinutul de albumină din ou. Prin urmare, nivelul de proteină din reţeta furajeră reglează dimensiunea oului, asta şi în funcţie de cerinţele pieţei. Un nivel scăzut al vitaminei D3, corelat cu un conţinut ridicat de calciu, poate reduce dimensiunea oului. Acesta este mai mic în prima fază de ouat, iar după aceasta creşte, până la vârsta de 50-55 săptămâni.

Gaini_b

Starea penajului
Un element deosebit de important pe care crescătorul trebuie să îl urmărească este starea penajului pe întreaga perioadă de producţie. În funcţie de aspectul acestuia, ne putem da seama dacă fermierul a îndeplinit condiţiile de bunăstare şi, mai mult, este un indicator foarte bun cu privire la starea de sănătate a efectivului exploatat. O găină uniform îmbrăcată cu penaj, cu o culoare lucioasă a penelor, este bine protejată împotriva pierderilor de căldură corporală, ceea ce conduce la un consum scăzut de furaje. Un penaj neuniform, cu lipsuri de pene pe corp, duce la o creştere a consumului de furaj de cel puţin 10 gr/cap de pasăre, iar în zilele friguroase consumul de furaj poate creşte şi mai mult. Ceea ce indică faptul că pasărea are nevoie de mai mult furaj pentru a-şi menţine temperatura corporală, deoarece din totalul de hrană ingerată, aproximativ 60-65% din furaj merge pe funcţiile de întreţinere a organismului, în acest caz pentru termoreglarea organismului păsării.
Consumul zilnic de furaj pentru o găină adultă, în perioada de producţie, trebuie să se situeze undeva în jurul valorii de 130 grame.

Atenţie la apă!
Apa de calitate este un factor foarte important pentru menţinerea stării de sănătate a efectivelor de păsări. Aceasta asigură o stare de sănătate şi influenţează calitatea ouălor. Consumul de furaj este strâns corelat cu consumul de apă, astfel că raportul între furajul şi apa consumată este de aproximativ 1:2. Dacă păsările nu consumă suficientă apă, acest lucru va influenţa şi consumul de furaje. Din acest motiv, fermierul trebuie să verifice constant raportul dintre consumul de furaj şi apă pentru a putea determina cauzele care au dereglat acest raport şi să remedieze situaţia. O cauză a consumului excesiv de apă este temperatura ambientală ridicată sau problemele de sănătate. În sezonul estival, când temperaturile exterioare sunt mari, apa ajută la reglarea temperaturii corpului găinii. O apă bună de băut trebuie să aibă o temperatură care să varieze în jurul a 20oC. Când temperatura ambientală depăşeşte 30oC, consumul de furaj-apă atinge raportul de 1:5.

Gaini_b

Gestionarea padocului
Partea cea mai deteriorată a padocului unde au acces liber păsările este la intrarea în adăpost pe o rază de 5-10 m. Din acest motiv, se recomandă ca în această zonă să fie împrăştiat pietriş. Acesta ajută ca în cazul în care plouă, această zonă să fie uscată. În plus, păsările au o porţiune unde se pot curăţa pe picioare astfel încât să nu intre în adăpost cu picioarele murdare, deteriorând aşternutul.
Padocul trebuie să fie bine înierbat şi, eventual, să existe şi vegetaţie forestieră pentru a proteja păsările de soarele puternic sau de ploi. Pentru prevenirea deteriorării premature a covorului ierbos, se recomandă realizarea unui păşunat raţional, adică zonal. Păsările vor avea acces la padoc pe anumite porţiuni într-o anumită unitate de timp, astfel încât iarba să aibă timp pentru regenerare. Dacă apar porţiuni în care nu mai există iarbă, acestea se izolează de păsări şi se înierbează. Abia după refacerea covorului ierbos se permite accesul păsării. La finalul seriei de producţie se recomandă şi decontaminarea padocului cu substanţe, unele care să nu distrugă covorul ierbos. Accesul în padoc se asigură pe toată perioada de viaţă a păsărilor, cu excepţia cazului în care prin măsuri sanitar-veterinare acesta se interzice.


EVITAREA OUATULUI PE AŞTERNUT
Încidenţa ouatului pe aşternut poate fi redusă prin adoptarea unor măsuri tehnice destul de simple. Sistemul de iluminat trebuie să asigure o uniformitate a luminii pe toată suprafaţa adăpostului, fără a crea zone întunecate. Intrările în cuibare trebuie să fie vizibile, bine iluminate şi se recomandă ca ele să fie amplasate central. Aşternutul din cuibare nu trebuie să depăşească 2 cm şi este preferabil să aibă o culoare mai deschisă decât aşternutul din hală. Hrănitorile şi adăpătorile să nu fi amplasate la o distanţă mai mare de 2-3 m faţă de cuibare. Găinile nu trebuie să fie deranjate cât timp sunt în cuibar la ouat şi e foarte importantă asigurarea numărului de cuibare necesare pentru efectivul exploatat.
Ouăle găsite pe aşternut trebuie să fie recoltate imediat şi de urmărit dacă păsările au preferinţe de ouat pe anumite zone, pentru a putea remedia situaţia. Pentru a reduce incidenţa procentului de ouat pe aşternut este de multe ori suficient doar să mărim programul de lumină cu o oră.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/222 (ediţia 15-30 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 1430 | Video Video | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?