Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producem carne, nu porci!

Publicat: 03 decembrie 2010 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Acesta este un adevăr incontestabil care, chiar dacă mulţi dintre fermieri nu-l ignoră total, în mod cert nu se regăseşte printre priorităţile majore ale acestora. Motivul? La fel de simplu: abatoarele nu ne plătesc marfa la kg carcasă, ci la kilograme în viu, în ciuda existenţei unui cadru legislativ, relativ coerent. Asta nu înseamnă totuşi că enunţul din titlu îşi pierde valabilitatea. Dimpotrivă! Pentru că, în definitiv, aceasta este marfa pe care o aducem pe piaţă - carnea de porc.

Click pe poza pentru galerie!

Ori, pentru producerea cărnii de porc „ingredientul” de cost principal va rămâne întotdeauna preţul/costul furajului. Preţ care, cel puţin în ultimele două luni, ne-a cam dat frisoane, văzând cum, în doar câteva zile, a crescut şi cu sută la sută.

În acest context, chiar dacă vă aflaţi în categoria fermierilor care îşi produc integral necesarul de cereale, nu puteţi ignora un element important în calculul eficienţei fermei: consumul specific per kg spor (rata conversiei furajului).

Din păcate, ferma este un loc cu „foc continuu”, unde activităţile curente nu lasă prea mult timp disponibil pentru analiza eficienţei şi unde, de cele mai multe ori, nu se poate măsura consumul specific real.

Acesta este motivul pentru care, în ultimii ani, se discută tot mai des despre utilizarea unui alt indicator, şi anume: carne produsă per tona de furaj consumat (C/TF)!


Avantajele indicatorului „carne/tona de furaj consumat”

Spre deosebire de consumul specific, calcularea valorii indicatorului „carne per tona de furaj consumat” are o mulţime de avantaje, pe lângă faptul că nu se pune problema apariţiei erorilor presupuse de primul indicator.

Printre aceste avantaje se remarcă următoarele:

• Este un indicator simplu de determinat pentru că rezultă din documentele uzuale ale fermei: facturile pentru furaj (costuri) şi cele către abatoare (venituri).

• Calculul este simplu şi nu necesită urmărirea subiectivă realizată la nivel de fermă, unde timpul disponibil pentru aceste determinări este limitat.

• Erorile de calcul sunt mult mai mici (acurateţe de 2-3 %), fapt ce însemnă că acest tip de evaluare este mai apropiat de realitatea fermei;

• Indicatorul ia în calcul un element cheie al oricărei ferme: cantitatea de carne vandabilă la un moment dat.

• C/TF poate fi calculat atât în fermele de finisare, cât şi în cele cu circuit închis, în acestea din urmă rezultatul reflectând eficienţa întregului efectiv.
Urmărirea valorii acestui parametru ca medie a ultimelor trei luni pare să furnizeze informaţii suficient de clare şi corecte pentru luarea unor decizii corecţionale, acolo unde acestea se impun.

 

Modalitatea de calcul

Pentru exemplificare, vom prezenta modalitatea de calcul tipică sectorului de finisare, având în vedere că marea majoritate a veniturilor fermei provin din vânzările către abatoare a hibrizilor exploataţi. În acest exemplu luăm în considerare consumul de furaj per cap, de la momentul înţărcării (7 kg/cap) la momentul livrării (100 kg/cap).

• Pasul unu este reprezentat de stabilirea numărului de porci produşi per tona de furaj consumat, respectiv kg de furaj/porc. Deci, la o cantitate de furaj consumat per porc de la 7 kg la livrare de 320 kg, putem deduce că:

1000 kg furaj/320 kg furaj per porc livrat = 3,12 porci livraţi/tona de furaj consumat

• Pasul doi are ca scop determinarea cantităţii de carne vandabilă/porc vândut şi presupune luarea în calcul a randamentului de abator, de exemplu 78%. Deci,

100 kg viu/porc x 78% = 78 kg carcasă/porc livrat

• În final, putem calcula ce ne interesează de fapt: carnea produsă per tona de furaj consumat, astfel:

C/TF = 3,12 porci livraţi/tona de furaj x 78 kg carcasă/porc = 243,4 kg carcasă/tona de furaj.

În mod evident, valoarea la care am ajuns în exemplul anterior depinde într-o mare măsură de o serie de alţi parametrii productivi ai fermei, cum ar fi numărul de porci livraţi per scroafă/an, capacitatea genetică a acestora de a transforma furajul în carne şi, nu în ultimul rând, greutatea în viu la livrare.

Întrucât exploatarea hibrizilor moderni permite creşterea semnificativă a greutăţii la livrare fără compromisuri în privinţa raportului carne - grăsime în carcasă şi fără o creştere semnificativă a consumului, fermierii ar putea fi în măsură să-şi propună şi atingerea unei valori „ţintă” pentru carnea produsă per tona de furaj combinat, ori această valoare se poate situa chiar şi la mult peste 300 kg.

Pentru a forţa obţinerea acestei performanţe se impun două condiţii: îmbunătăţirea calităţii furajului în concordanţă cu cerinţele nutriţionale ale hibridului şi exploatarea la maxim a potenţialului producţiei de carne, în condiţiile creşterii constante a greutăţii la abatorizare.

Ori, tocmai aici îşi demonstrează utilitatea calculul „cărnii produse/tona de furaj consumat”. Pentru că valoarea acestui parametru ne arată cu cât au crescut veniturile peste costurile inerente ale îmbunătăţirii calităţii raţiilor. Adică exact motivul major pentru care determinarea doar a consumului specific nu ne ajută!

Deci, ar fi util să reţinem că, în definitiv, producem carne, nu porci!

 

DE CE NU E SUFICIENTĂ CUNOAŞTEREA CONSUMULUI SPECIFIC?

Ar fi mai multe motive, însă le enumerăm pe cele mai evidente:

• Calculul consumului specific presupune o dotare a fermei cu instalaţii moderne de furajare, care să permită înregistrarea consumului de furaj în timp real. Lipsa acestora face ca determinarea acestui parametru să fie una doar aproximativă şi orientativă;

• Presupune măsurarea constantă a consumului de furaj în fermă şi raportarea lui permanentă la evoluţia stocului de animale, pierderile inerente fiind puse pe seama animalelor, de multe ori, nejustificat;

• Erorile de determinare corectă a consumului specific au limite de variaţie mari, ce ating valoarea de plus/minus 8-10%. Ori, în contextul preţului actual al furajului, o astfel de eroare poate să distorsioneze total posibilitatea luării unor decizii imediate;

• Calculul consumului specific ignoră o serie de indicatori esenţiali pentru orice fermier, cum ar fi: randamentul de abatorizare, mortalitatea, porcii „ne-economici” sau carcasele (sau părţi ale acestora) care intră la categoria „confiscate de abatorizare”.

Vizualizat: 1770 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?