Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Probiotice în hrana rumegătoarelor. Da sau nu?

Publicat: 25 martie 2019 - 13:40
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Dacă să folosească sau nu probiotice în alimentaţia rumegătoarelor se întreabă mulţi crescători de animale! Interesul pentru această categorie de aditivi furajeri este mare, întrucât creşterea artificializată a animalelor, hrănirea unilaterală cu raţii simplificate, utilizarea de diferiţi înlocuitori şi medicamente, peste care se suprapun factorii de stres, au ca efect diminuarea cantitativă a microflorei digestive, ajungând chiar la dispariţia unor genuri de microsimbionţi.

Suntem obişnuiţi să întâlnim des cuvântul probiotice când este vorba despre om. Noi, oamenii, când avem probleme de sănătate şi luăm antibiotice, în paralel cu acestea folosim probiotice. Antibioticele omoară tot ce este viu, fără a face o selecţie între microorganismele patogene, nedorite, şi cele benefice, fără de care noi (la fel ca şi animalele) nu am putea trăi. Medicul ori farmacistul, după caz, recomandă folosirea probioticelor atunci când luăm antibiotice, tocmai pentru a reface flora digestivă benefică, floră distrusă de antibiotice.

Vaci_b


Concurează puternic bacteriile patogene


Efectele pozitive ale probioticelor se manifestă prin implicarea acestora în diverse procese metabolice, efecte care diferă de la o tulpină la alta.
Probioticele pot fi benefice prin capacitatea lor de a elimina, prin competitivitate, bacteriile patogene. Ele pot ocupa situsurile de adeziune care sunt utilizate uzual de către microorganismele patogene în procesul de ataşare la ţesutul epitelial intestinal. Competiţia pentru nutrienţi reprezintă un alt mecanism de acţiune şi se referă în special la concurenţa pentru hrană cu microorganismele patogene. Competiţia pentru nutrienţi poate juca un rol important în compoziţia microbiotei digestive. De asemenea, pot interacţiona cu organismul gazdă prin influenţarea sistemului imunitar sau producerea de substanţe capabile să influenţeze pozitiv dezvoltarea mucoasei sau metabolismul celulelor intestinale ale gazdei.

 

Influenţă asupra performanţelor productive ale animalelor


Marile companii internaţionale de produse biotehnologice au lansat pe piaţă preparate biologice specifice diferitelor specii şi categorii de animale.

La vacile de lapte, în Franţa, se utilizează preparatul Cerbiobovis, care este un amestec de diferite tipuri de microorganisme (Lactobacili, Bacillus, Bifidus şi drojdii), care administrat în cantitate de 50 g/zi, a avut efect pozitiv asupra producţiei de lapte, după circa trei săptămâni de administrare.

Tot la vaci de lapte, în Franţa, se foloseşte probioticul Paciflor, care este format din spori de Bacillus; este un bioregulator al florei digestive, determinând şi o diminuare a metanogenezei în rumen.

În ultimii douăzeci de ani, o companie din SUA (Alltech) a studiat efectele unor culturi de drojdii introduse în hrana rumegătoarelor. Datele provenite după numeroase studii şi experimente practice arată că:

- suplimentele de drojdii stimulează dezvoltarea microorganismelor benefice în rumen, respectiv a bacteriilor celulozolitice şi proteolitice;

- influenţează digestia ruminală;

- influenţează metabolismul acido-lactic ruminal;

- modifică metabolismul ruminal al azotului.

Cercetările au arătat că folosirea culturii de drojdie Yea-Sacc1026TM, administrată în cantităţi de 5-10 g/zi, a determinat o creştere medie a producţiei de lapte cu 7,3% (cu limite de creştere între 2% şi 30%). În general, preparatele pe bază de culturi de drojdii sunt mai puţin eficace când animalele sunt hrănite cu raţii echilibrate, care favorizează stabilitatea populaţiilor microbiene gastrointestinale, şi au efecte pregnante în condiţii de stres alimentar sau stres determinat de condiţiile de mediu.

Se poate concluziona că administrarea probioticelor în hrana rumegătoarelor are un efect benefic asupra performanţelor productive ale acestora, dar şi asupra stării lor de sănătate, ceea ce va influenţa direct siguranţa alimentară la om. Deci spunem DA probioticelor în hrana rumegătoarelor.


CÂTEVA CONDIŢII DE CALITATE


Probioticele sunt microorganisme izolate de la om sau animale sănătoase, iar uneori din alimente fermentate, cu specificaţia că trebuie să îndeplinescă unele condiţii esenţiale pentru a fi incluse în această categorie:

- să fie benefice pentru organismul gazdă;

- să se ataşeze de mucoasa intestinală;

- să poată fi cultivate cu uşurinţă;

- să nu fie toxice si patogene pentru organismul gazdă;

- să aibă viabilitate ridicată;

- să poată supravieţui condiţiilor acide din stomac pentru a putea ajunge în intestin.


EFECTE BENEFICE LA BOVINE ŞI OVINE


Probioticele trebuie să fie administrate în conformitate cu prescripţiile din prospectele care însoţesc aceste preparate furajere.

• La rumegătoare, utilizarea probioticelor este utilă atât în perioada de pre-rumegător, cât şi la rumegătoarele adulte, pentru reducerea incidenţei şi a severităţii diareei, precum şi datorită prezenţei microorganismelor patogene. În perioada neonatală, la viţei, apar diareele, care determină atât morbiditate, cât şi rate de mortalitate ridicate. Includerea probioticelor în hrana acestora a redus cu până la 40% incidenţa diareei. Într-un experiment s-a folosit Lactobacillus acidophilus şi drojdii Saccharomyces cerevisiae (106 CFU/ml). Efectul în ceea ce priveşte reducerea numărului de bacterii patogene a fost observat la tăuraşi: după administrarea unei raţii ce conţine Lactobacillus acidophilus a scăzut conţinutul de E. coli din fecale cu până la 57%.

• La ovine, bacteriile probiotice au efecte pozitive atât în ceea ce priveşte performanţele productive, cât şi asupra celor reproductive. Suplimentarea hranei cu Bacillus licheniformis şi Bacillus subtilis, în concentraţii de 2,56 x 109 spori/oaie/zi a determinat o creştere a producţiei de lapte, dar şi a conţinutului de grăsime şi de proteină din lapte. Rata mortalităţii la mieii alăptaţi de aceste oi s-a redus la 7,8%, faţă de 13,1% la lotul martor. Mortalităţile înregistrate au fost cauzate aproape în totalitate de diaree.


Microorganisme care menţin echilibrul microbian digestiv

Denumirea probioticelor provine din cuvintele greceşti pro, care înseamnă “pentru” şi bios, care înseamnă “viaţă”. Administrarea lor, la om şi la animale, are rolul de promotor al creşterii şi de menţinere a sănătăţii, prin intercalarea lor în microbiota normală a gazdei. Probioticele sunt culturi de microorganisme vii care contribuie la menţinerea sau restaurarea echilibrului microbian digestiv. 

Genurile microbiene cu proprietăţi probiotice mai frecvent utilizate sunt: Lactobacillus, Bifidobacterium, Enterococcus, Streptococcus, Bacillus, la care se adaugă drojdiile şi unii miceţi. 

• Lactobacillii sunt microorganismele cele mai utilizate ca probiotice, fiind uşor incorporabile în produsele alimentare. Cele mai cunoscute tulpini sunt Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus helveticus şi Lactobacillus helveticus, ele fiind producătoare de acid lactic (principalul produs), acid acetic şi acid formic. 

• Bifidobacteriile au stârnit interesul cercetătorilor datorită capacităţii lor crescute de a supravieţui tranzitului intestinal. Au fost testate pentru prima dată prin includerea acestora în iaurturi. Aceste microorganisme produc bacteriocine, substanţe antimicrobiene care au capacitatea de inhibare a creşterii şi dezvoltării bacteriilor patogene.

• Propionbacteriile, o altă categorie de microorganisme probiotice, sunt cunoscute în special datorită capacităţii acestora de a produce acid propionic. Au rol important în creşterea şi dezvoltarea, în intestin, a altor categorii de bacterii probiotice, cum sunt bifidobacteriile (ex: Bifidobacterium longum, Bifidobacterium bifidum şi Bifidobacterium breve). 

• Enterococii şi streptococii sunt incluşi în categoria bacteriilor probiotice, având capacitatea de a produce enterocine care au activitate antipatogenică. Enterocinele produse de aceştia atacă membrana citoplasmatică cauzând distrugerea unor structuri celulare.

• Drojdiile îşi exprimă capacitatea probiotică prin combaterea şi controlul bacteriilor patogene. Saccharomyces cerevisiae are capacitatea de reechilibrare a microbiotei intestinale, fiind astfel utilă în tratatea diareelor cronice.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 168 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?