Prima microfermă de găini ouătoare „free range”

Click pe poza pentru galerie!

La momentul actual, din totalul producţiei de ouă româneşti, de 334.600 tone, 87 la sută sunt obţinute în ferme mai mari de 10.000 capete şi 13 la sută în ferme mai mici de 25 de capete. De menţionat faptul că fermele cu efective mai mici de 25 de capete găini ouătoare, nu au nici o posibilitate legală de vânzare a ouălor. Ouăle obţinute sunt utilzate mai ales pentru autoconsum sau pentru reîmprospătarea efectivelor de găini.

Sisteme de creştere în România

Conform statisticii din 2009 furnizate de Eurostat, în România exista un efectiv de 36.166.400 capete găini ouătoare. Analizând datele cu privire la efectivul de găini ouătoare din 2004 până în 2009, se observă o scădere a numărului de păsări.

Din totalul fermelor intensiv-industriale din punct de vedere al sistemului de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare, doar 17% utilizează sistemul de creştere în baterii, sistem numerotat cu cifra 3, în timp ce 83% utilizează creşterea la sol pe aşternut permanent, sistem numerotat cu cifra 2.

Sunt două ferme de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare în sistem ecologic, numerotat cu cifra 0 şi, de aproximativ o lună de zile, în România funcţionează prima fermă cu sistemul de creştere a găinilor ouătoare pe aşternut permanent cu acces liber în padoc (engl. system free range), având ouăle numerotate cu cifra 1.

Singura fermă “free range”, în Suceava

Microferma a fost înfiinţată în localitatea suceveană Todireşti, de către Marius Niţu, administrator al societăţii Bio Ferma SRL. Capacitatea de producţie este de 600 de capete găini ouătoare pe serie, iar tehnologia (echipamentele) au fost realizate în regie proprie. Această microfermă respectă toate reglementările europene şi naţionale din domeniu.

Proiectul tehnologic este concepţia subsemnatului şi l-am realizat la solicitarea administratorului, cu respectarea următoarelor cerinţe tehnologice:

• densitatea pe mp de maxim 9 găini ouătoare
• hrănitorile: hrănitorile circulare trebuie să asigure minim 4 cm/pasăre
• adăpătorile: adăpătorile circulare trebuie să asigure minim 1 cm/pasăre

• cuibarele: să se asigure maxim 7 găini la un cuibar
• stinghiile de odihnă: acestea trebuie să asigure un spaţiu minim de 15 cm pe pasăre; distanţa dintre stinghii trebuie să fie de maxim 30 cm; distanţa dintre perete şi stinghiile de odihnă trebuie să fie minim 20 cm; stinghiile de odihnă nu se vor monta deasupra aşternutului permanent
• aşternutul: trebuie asigurat minim 250 cmp pe găină ouătoare

• sistemele de furajare şi adăpare trebuie să fie distribuite uniform şi să asigure furaje şi apă pentru tot efectivul
• portiţele de acces în padoc:
- trebuie prevăzute mai multe portiţe de acces în padoc pe laturile adăpostului
- fiecare portiţă de acces trebuie să aibă dimensiunile de 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime
- portiţele de acces trebuie să fie distribuite uniform pe toată lungimea adăpostului
- lăţimea totală a portiţelor de acces trebuie să asigure minim 2 m pentru o mie de găini

• padoc:
- găinile trebuie să beneficieze în timpul zilei de posibilitatea permanentă de mişcare în aer liber, cu excepţia unor restricţii temporare impuse de autorităţile veterinare sau de vreme
- terenul accesibil găinilor este, în cea mai mare parte, acoperit de vegetaţie şi nu face obiectul nici unei alte utilizări, cu excepţia livezilor, zonelor împădurite sau a păşunilor, cu condiţia ca această ultimă opţiune să fie autorizată de autorităţile competente

- pentru spaţiile exterioare, densitatea păsărilor nu trebuie să depăşească 2500 de găini pe hectar de teren sau o găină la 4 metri pătraţi; cu toate acestea, atunci când fiecare găină dispune de cel puţin 10 metri pătraţi, când se practică o rotaţie şi când găinile au acces liber pe tot spaţiul pe toată durata de viaţă a efectivului, fiecare îngrăditură utilizată trebuie să permită în fiecare moment cel puţin 2,5 metri pătraţi pentru fiecare găină

- spaţiile exterioare nu trebuie să se întindă dincolo de o rază de 150 de metri de la trapa de ieşire din clădirea cea mai apropiată; cu toate acestea, se autorizează o extindere de până la 350 metri de la trapa de ieşire din clădirea cea mai apropiată, cu condiţia să fie repartizate uniform, pe toată suprafaţa spaţiului exterior, în sensul acestei dispuneri, un număr suficient de adăposturi şi jgheaburi, adică cel puţin patru adăposturi pe un hectar.

Echipamentele şi adăposturile de păsări trebuie să fie conforme cu prevederile Ordinului nr. 136 din 16 iunie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare.

Ordinul transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE ce stabileşte standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 203 din 3 august 1999, cu modificările şi completările ulterioare.

DE LA IDEE, LA PROIECT ŞI, MAI APOI, LA FERMĂ

Marele avantaj al acestui sistem este că oricând se poate trece la sistemul ecologic de creştere a găinilor ouătoare, deoarece cerinţele tehnologice sunt identice.

Marius Niţu (foto) spune că “ideea acestei ferme a plecat de la colaboratorul şi prietenul nostru Ghiţă Ignătescu. Acesta îmi spunea de multă vreme: .

Pentru început ne-am gândit să realizăm ceva experimental, care să asigure un venit minim pentru salarizarea celor doi paznici pe care îi aveam, iar mai târziu să demarăm afacerea la un nivel mult mai mare. Aşadar, am luat legătura cu specialistul, în persoana lui

Leonard Stafie, şi am pornit la drum. Am avut mai multe piedici din partea autorităţilor statului, dar am reuşit să le depăşim. Ce pot să spun acum, sunt mulţumit că găinile au început ouatul şi în mod cert vom avea produse de calitate”.

Investiţia (echipamentele) a ajuns la o valoare totală de aproximativ 6000 de euro.

Ca autor al proiectului tehnologic pot să spun că acest sistem de creştere a fost testat experimental în perioada de realizare a cercetărilor ştiinţifice pentru propria lucrare de doctorat. Cercetarea a pornit de la asigurarea unui minim de măsuri obligatorii pentru gospodăriile individuale, respectiv:

- efective de păsări specializate pe o anumită producţie, ouă sau carne;
- efectivul minim de 300 de capete;
- respectarea unui minim tehnologic de exploatare şi întreţinere;
- respectarea unor cerinţe minime sanitar-veterinare.

Între timp, am transmis şi unui specialist în creşterea găinilor ouătoare din Danemarca prezentarea sistemului. Niels Finn, consultant de peste 20 ani la Danish Agricultural Advisory Service (DAAS), mi-a comunicat: „Proiectul arată foarte bine. Sper că va avea succesul cuvenit, în sensul că se vor înfiinţa mai multe ferme de creştere a găinilor ouătoare în sistem în România.

Vă rog transmiteţi fermierilor români că preţul ouălor obţinute de la găinile crescute în acest sistem ar trebui să fie cu cel puţin 50 la sută mai mare decât în cazul păsărilor crescute în baterii. Standardele comunitare şi sistemul de control obligatoriu garantează consumatorilor faptul că aceste ouă sunt obţinute în sistem ; tocmai de aceea ele au şi o valoare mai mare.”