Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Prevenirea infertilităţii de toamnă a scroafelor

Publicat: 27 octombrie 2010 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La vremea la care veţi fi citit deja aceste rânduri, ne vom afla la început de toamnă. O toamnă cel puţin agitată, chiar şi dacă am lua în calcul numai preţul pieţei la cereale. Dar dacă acest preţ nu avem cum să-l controlăm, ar fi bine totuşi să ne îndreptăm atenţia spre o reală problemă de management a fermei: apariţia „sindromului infertilităţii de toamnă”.

Click pe poza pentru galerie!

Chiar dacă mulţi fermieri sunt conştienţi de apariţia anuală a acestui sindrom, sunt totuşi puţine fermele în care se stabilesc acţiuni clare de contracarare a efectelor acestuia. O parte dintre aceste măsuri oricum trebuiau planificate încă din lunile mai, iunie şi iulie.

Întrebarea care ne macină în privinţa acestui sindrom este una simplă: de ce apare infertilitatea de toamnă? Din păcate, răspunsul nu numai că e mult mai complicat, dar şi insuficient elucidat, cercetătorii în domeniu vorbind adesea, academic, despre „cauzalitatea multi factorială”.

Chiar dacă nu cunoaştem totalitatea motivelor apariţiei sindromului, avem totuşi o serie de explicaţii biologice, pornind de la modul în care reacţionează animalul la schimbările climatice şi la schimbarea anotimpurilor.

 

Ce are de-a face anotimpul cu biologia porcului?

Chiar dacă suntem tentaţi să credem că prin creşterea porcului într-un mediu artificializat aproape sută la sută, am scăpat de legile biologiei, ar fi bine să renunţăm la astfel de idei.

Unul dintre motive ar fi constatarea că nivelul progesteronului din organismul scroafelor scade vertiginos odată cu trecerea spre toamnă, fenomen aflat, se pare, într-o dependenţă directă cu reducerea orelor zilnice de lumină naturală.

Compararea modului de reacţie la acest proces la porcii din rasele primitive, faţă de cele moderne, a condus la concluzia că porcii de acum câteva sute de ani produceau o singură generaţie de descendenţi, tocmai pentru că femelele îşi reglau în aşa fel organismul încât să nu poarte gestaţia în perioada de vară-toamnă.

Ori, scăderea naturală a progesteronului poate conduce la dispariţia corpilor galbeni de pe ovar şi, implicit, la declanşarea avorturilor. Pe de altă parte, orice factor care ar putea determina în această perioadă o creştere a concentraţiei serice a prostaglandinelor F2α, ar conduce la acelaşi efect.

La o analiză sumară s-ar putea concluziona că am scăpat de caniculă şi, în mod logic, am scăpat şi de probleme. Nimic mai fals!

Problemele sunt de altă natură şi ar fi bine ca cel puţin cele care pot fi prevenite să fie cunoscute.

 

Asigurarea intensităţii luminoase

Intrăm în toamnă cu gândul optimist că reproducţia efectivului de matcă (scroafe, scrofiţe şi vieri) reintră pe făgaşul normalităţii din primăvară. Ar fi aşa dacă... nu ar fi taman pe dos!

În primul rând pentru că, aşa cum spuneam, durata zilei lumină scade, iar câteva dintre măsurile pe care ar trebui să le luăm ar fi următoarele:

• asigurarea zilnică a 14-16 ore de lumină (naturală plus artificială), pentru menţinerea nivelului seric al progesteronului;

• asigurarea unei intensităţi luminoase de 150 waţi/ metru pătrat, ceea ce corespunde la peste 150 lucşi, mai ales în sectorul montă-gestaţie;

• scroafelor înţărcate ar trebui să le asigurăm o intensitate luminoasă de 2-3 ori mai mare, tocmai pentru a le stimula activitatea ovariană;

• în calculul necesarului de lumină artificială nu uitaţi că însumarea simplistă a puterii becurilor (de preferat fluorescente) nu este suficientă; ar fi de preferat ca becurile respective să fie în permanenţă curate;

• perioada de lumină trebuie să alterneze cu perioada de întuneric (8-10 ore/zi), pentru ca organismul animalului să funcţioneze în parametri normali;
Percepţia umană privitoare la intensitatea luminoasă este mult mai limitată faţă de cea a animalului, motiv pentru care ar fi util să luăm decizii raţionale, dictate de biologie şi nu de economie!

 

Furajarea de toamnă

Un alt factor care conduce la infertilitatea de toamnă este, sau poate fi, furajarea. Dacă în perioada caldă din lunile de vară am crescut nivelul energiei din raţiile scroafelor, tocmai pentru a contracara reducerea consumului voluntar cauzat de caniculă, e vremea acum să revenim la raţiile normale, care nu numai că sunt mai ieftine, dar asigură şi funcţionarea corectă a aparatului genital.

La acelaşi capitol - furajarea, nu putem ocoli faptul că acum, majoritatea fermierilor se află într-una din cele două situaţii posibile:

- fie sunt pe final în utilizarea porumbului de anul trecut, porumb care a zăcut în hambare în condiţii de multe ori necunoscute şi având o încărcătură necunoscută de mucegaiuri şi, implicit, micotoxine,
- fie au trecut pe consumul cerealelor păioase recoltate recent, insuficient maturate probabil.

 

Sindromul avortului de toamnă

De reţinut şi că trecerea frecventă de la temperaturi ridicate pe timpul zilei la cele scăzute pe durata nopţii are un efect nefast asupra eficienţei reproducţiei în fermă, mai ales acolo unde efectivul este pozitiv PRRS, din simplul motiv că reacţia imună a organismului scade şi ea în perioada de toamnă.

Probabil că cel mai grav fenomen care se manifestă în această perioadă este „sindromul avortului de toamnă”, care determină apariţia unui val de avorturi, cu expulzarea de fetuşi normali, oricând în intervalul de gestaţie cuprins între 30 şi 110 zile, fără nici un semn de febră sau de intoxicaţie. E o perioadă provocatoare şi pentru veterinari, din cauza dificultăţilor în stabilirea cauzei avortului şi, implicit, în luarea unor decizii.

De regulă, acest fenomen apare şi se manifestă în felul următor: modificările metabolice induse de temperaturile ridicate din vară conduc la dezechilibre fiziologice majore, printre care şi creşterea concentraţiei şi pH-ului urinei, mult peste nivelul normal.

Ori, această situaţie reprezintă mediul perfect pentru proliferarea bacteriilor patogene în tractul urinar şi apariţia cistitelor şi pielo-nefritelor. De aici şi până la apariţia infecţiilor aparatului genital, nu mai e decât un pas. Al doilea este şi mai grav, pentru că presupune complicaţii de genul metritelor şi mastitelor!

Efectul? Avorturi, reducerea dramatică a fertilităţii şi o creştere însemnată a procentului de purcei fătaţi morţi! E de prisos să mai spunem că toate acestea pot avea un efect negativ masiv asupra eficienţei economice a fermei.

Pornind de la cele prezentate, concluzia ar fi următoarea: toamna e anotimpul unor mari schimbări în fermă. Schimbări ale compoziţiei furajului, schimbări de temperatură şi lumină, care duc la modificări majore ale fiziologiei animalului.

Haideţi să ţinem cont de ele şi să ne pregătim pentru iarna care se apropie!

Vizualizat: 1645 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?