Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Prevenirea agresivităţii suinelor - un cost în plus

Publicat: 05 iulie 2018 - 19:08
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Trăim vremuri în care, mai mult decât oricând, consumatorul îşi impune tot mai mult preferinţele în privinţa propriei alimentaţii, iar carnea de porc nu avea cum să nu fie atinsă de acest nou curent. Consumatorul a devenit „rege” şi îşi va impune tot mai mult punctul de vedere, iar fermierii nu vor avea altă soluţie decât să se conformeze, chiar dacă aceasta va conduce la creşterea costului de producţie. 

Unul dintre subiectele fierbinţi este reprezentat de cerinţa imperativă a consumatorului ca animalele domestice producătoare de carne să fie crescute în condiţii de bunăstare, adică într-un mediu care să fie cât mai apropiat de caracteristicile comportamentale ale acestor specii. Iar de aici apare dilema fermierului: cât mă va costa în plus asigurarea unor condiţii care să fie adaptate comportamentului porcilor?

Porci_b

Comportamentul, bunăstarea şi productivitatea porcinelor
Dar ce ştim în realitate despre corelaţia dintre comportamentul şi productivitatea suinelor? Din păcate, mult prea puţin. În primul rând pentru că studiile de acest tip sunt extrem de complexe, necesitând investiţii de cercetare substanţiale. Un exemplu elocvent este implementarea prin lege la nivel european a interzicerii tăierii colţilor şi cozilor la purcei, subiect departe de a fi rezolvat, tocmai din cauza posibilului impact economic negativ la nivel de fermă.
În acelaşi context, un subiect de maximă actualitate este reprezentat de studiul şi combaterea agresivităţii suinelor în condiţiile de exploatare tipice fermelor de suine moderne. Pentru a-l aborda, trebuie să pornim de la o serie de realităţi comportamentale ce nu pot fi eludate, iar prima este aceea că porcul a fost, este şi va fi o pradă, nicidecum un prădător. Ceea ce nu înseamnă că nu manifestă atitudini agresive.
În al doilea rând, este extrem de clar că principalele atribute comportamentale ale porcului sunt: instinctul de supravieţuire şi curiozitatea, la care se adaugă sociabilitatea. Or, toate acestea conduc, prin definiţie, la manifestarea în nenumărate conjuncturi a diferitelor forme de agresivitate, indiferent de vârsta sau de sexul animalelor. De fapt, în cele mai multe cazuri, manifestarea comportamentului agresiv are drept cauze omul şi sistemul de organizare a fermei, iar principalele categorii de factori care declanşează agresivitatea sunt: 1. Managementul condiţiilor de mediu şi de întreţinere; 2. Designul intern al adăposturilor şi al echipamentelor; 3. Organizarea fluxului animalelor.

Managementul condiţiilor de mediu şi de întreţinere
Fiind un animal cu un puternic instinct de supravieţuire, porcul va face totul pentru a avea - de preferinţă permanent - acces la resurse, aici fiind de menţionat apa, furajul, aerul şi spaţiul. Orice perturbare a disponibilităţii acestora, în raport cu cerinţele naturale ale animalului, va conduce indubitabil la declanşarea concurenţei în grupul social şi, implicit, a agresivităţii. Nimic neobişnuit, întrucât acest tip de comportament este caracteristic tuturor animalelor, chiar şi omului. În fermă însă, omul este cel care deţine controlul absolut asupra acestor resurse şi, prin urmare, tot omul este de fapt, indirect, declanşatorul agresivităţii. Fiind în acelaşi timp şi un animal extrem de curios, orice obiect nou introdus în boxă va genera tot concurenţă şi, ulterior, agresivitate. Dacă ne referim şi la atributul sociabilităţii, lucrurile devin şi mai clare, pentru că, în orice grup social, există o ierarhie şi în orice ierarhie, un lider care ajunge în această postură inclusiv prin agresivitate.
Spaţiul, sau mai bine zis insuficienţa disponibilităţii acestuia, ce apare de regulă din dorinţa fermierului de a produce o cantitate cât mai mare de carne pe metrul pătrat construit/echipat, reprezintă un alt factor declanşator al agresivităţii.

Designul intern al adăposturilor şi al echipamentelor
Fermele moderne nu pot fi concepute azi în lipsa unor sisteme tot mai complexe de ventilaţie pentru extragerea aerului viciat de noxe. Însă rolul unei ventilaţii nu este doar acela de a asigura starea de sănătate a animalelor, ci şi de a preveni agresivitatea sau instalarea unor vicii cum este canibalismul (muşcarea cozilor, urechilor sau a vulvei în cazul scroafelor), forma cea mai gravă a agresivităţii în grupurile dinamice de suine. Este dovedit faptul că acumularea în exces a gazelor grele (amoniac, hidrogen sulfurat şi dioxid de carbon) conduce la declanşarea comportamentului agresiv. La fel, este documentat faptul că existenţa unor curenţi de aer prea puternici conduce de regulă la agresivitate, respectiv la muşcături ale cozii şi urechilor.
Pe de altă parte, designul, localizarea şi dimensionarea echipamentelor de furajare şi de adăpare (aşa-numitul front de furajare-adăpare), dacă sunt realizate fără a lua în calcul comportamentul natural al suinelor, se creează concurenţă şi, în cele din urmă, apare agresivitatea. Acelaşi efect îl are şi perturbarea programului zilnic de furajare, care, după cum se ştie, determină instalarea unor reflexe de tip pavlovian.
Accesul la apă - cantitativ şi calitativ - poate fi o altă cauză a agresivităţii. De aceea se recomandă verificarea periodică a debitului adăpătorilor, care ar trebui menţinut la minim 0,5 l/minut în creşă, respectiv la 1 l/ minut în finisare.

Organizarea fluxului animalelor
Responsabilitatea organizării fluxului animalelor într-o fermă este atributul exclusiv al fermierului, depinzând evident de cum au fost structurate capacităţile de cazare din fermă. Complexitatea acestui flux este, bineînţeles, dependentă de tipul fermei. Dacă în exploataţiile în care se realizează doar finisarea lucrurile sunt relativ simple, în fermele de reproducţie integrate greşelile de organizare a fluxului pot conduce la pierderi economice importante.
De altfel, într-o fermă în care se populează tineret la 20-25 kg, singurul element important ar fi separarea pe sexe. Este dovedit faptul că există diferenţe comportamentale destul de mari între femele şi masculi, chiar dacă aceştia din urmă ajung în fermă - de cele mai multe ori şi cel puţin deocamdată - castraţi. Or, tocmai aceste diferenţe pot determina o creştere a competivităţii şi, implicit, a agresivităţii.
Un alt element important este dimensiunea grupurilor de porci care, în definitiv, depinde de suprafaţa boxelor. Este, de asemenea, documentat faptul că în grupurile mai mici agresivitatea este mult mai frecventă decât în cele mari, ca urmare a faptului că ierarhiile se conturează mai greu în lipsa spaţiului. Acest aspect este şi mai important în boxele comune pentru scroafe gestante. Mai mult, aici agresivitatea depinde şi de modul în care sunt grupate femelele. Amestecarea în aceeaşi boxă a scroafelor tinere cu cele adulte (cu o masă corporală şi o experienţă de viaţă superioare) determină un comportament agresiv major până la instalarea ierarhiei de grup, ce poate dura 3-5 zile.
Tot o chestiune sensibilă este şi amestecul porcilor la momentul transferului din maternitate în creşă, sau din creşă în finisare, pentru că şi în aceste cazuri apare comportamentul agresiv până la stabilirea ierarhiei în grupul nou format. De aceea este de dorit ca numărul acestor mixaje de grupuri să fie menţinut la minimum posibil în condiţiile date.
Intrucât subiectul este departe de a fi epuizat, în numerele viitoare ale revistei vom reveni şi cu alte soluţii de prevenire a agresivităţii suinelor.

 

HRANA CA SURSĂ A AGRESIVITĂŢII
Analizând managementul condiţiilor de mediu şi de întreţinere ca factor declanşator al agresivităţii suinelor, când vorbim de accesul la hrană ca sursă a acestui tip de comportament, trebuie avut în vedere atât aspectul cantitativ, cât şi cel calitativ, pentru că s-a constatat că o dietă dezechilibrată în aminoacizi poate declanşa muşcarea cozilor şi urechilor. Acelaşi efect nefast îl au şi dezechilibre ale conţinutului în fosfor şi sare din raţii sau prezenţa în exces a micotoxinelor. Chiar şi elemente care pot părea neimportante, cum ar fi dimensiunea măcinişului sau a peletelor, pot conduce la instalarea stresului. Iar de la stres la agresivitate nu mai e decât un pas.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 65 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?