Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Preţul oului românesc şi interesul importatorilor

Publicat: 06 iulie 2018 - 13:45
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Producătorii români de ouă fac faţă tot mai greu concurenţei din partea importurilor provenite din diverse ţări europene, ai căror crescători de găini ouătoare îşi permit să exporte în România ouă la preţuri fără concurenţă.

Am stat de vorbă cu reprezentanţii a două ferme româneşti, din colţuri diferite ale ţării, care ne-au explicat ce înseamnă să supravieţuieşti pe o astfel de piaţă.

Ou_b

CONSTANŢA
Vând găinile înainte de finalizarea ciclului de ouat
Vasile Bunduc, director general SC Avicola Lumina SA, Constanţa, afirmă din capul locului faptul că în 2018 societatea estimează obţinerea unei producţii mai mici decât cea bugetată iniţial. “În 2018 vom obţine ceva mai puţine ouă decât ne-am bugetat, deoarece suntem nevoiţi să comercializăm găinile în viu înainte de termenul stabilit. În acest moment, preţul oului la poarta fermei se situează sub preţul de cost şi, din punct de vedere economic, se impune să vindem găinile înainte de finalizarea ciclului de ouat”, explică directorul constănţean.
În 2017, Avicola Lumina a realizat o producţie totală de 69,7 milioane de ouă, cu 10,6% mai mare decât în anul 2016.
Tot anul trecut, criza fipronilului a ajutat, temporar şi, poate paradoxal, fermierii români. “Pe de altă parte - continuă Vasile Bunduc - criza fipronilului din Europa, în urma căreia au fost sacrificate efective mari de păsări, a determinat în piaţă, spre sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an, o cerere, respectiv un preţ de vânzare a oului crescut, trend care, practic, pentru piaţa internă, a îmbunătăţit rezultatele unui an 2017 care altfel se prevedea dezastruos, dată fiind evoluţia haotică a preţului la ouă”.

Mai puţin rentabili, cu “ajutorul” normelor UE
Din păcate pentru fermierii autohtoni, începutul acestui an nu este de bun augur. “În luna februarie preţul ouălor a coborât foarte mult, ajungând sub preţul lor de cost, fapt care i-a determinat pe fermieri să reducă efectivele. Nu există un calcul generic pentru a estima profitabilitatea unei ferme, deoarece aceasta depinde de mai mulţi factori. Preţul de cost al oului poate fi diferit de la o fermă la alta, de exemplu în funcţie de modul de finanţare prin care a fost construită ferma. Noile ferme, cu statut de IMM, pot fi construite chiar şi cu 90% finanţare din fonduri UE, în vreme ce marile ferme nu beneficiază pentru dezvoltare de astfel de finanţări”, susţine reprezentantul Avicola Lumina.
Urmare a unor reglementări şi condiţii impuse de Uniunea Europeană, societatea constănţeană a luat anumite măsuri care i-au diminuat rentabilitatea. “Avicola Lumina a fost nevoită să renunţe la bateriile neîmbunătăţite în 2010, la impunerea UE (deşi Polonia, de exemplu, a primit derogare!) Şi deoarece nu avem statut de IMM, nu putem beneficia de fonduri europene pentru achiziţionarea echipamentelor de creştere a păsărilor. În acest fel, soluţia noastră de dezvoltare se mărgineşte la profit şi credite bancare, care înseamnă cheltuieli financiare, amortizări ş.a.”, explică Vasile Bunduc.
Practic, singura veste bună din ultima perioadă este aceea că iarna din care tocmai am ieşit nu a crescut semnificativ costurile cu energia. În schimb, au crescut alte costuri. “Noi folosim încălzirea (pe bază de carburanţi) doar la halele de puicuţă; prin urmare temperatura ceva mai blândă din această iarnă nu a influenţat semnificativ costurile. Pe de altă parte, costul de producţie al ouălor a fost influenţat vizibil de creşterea preţului la energia electrică, al carburanţilor şi mai ales de creşterea impusă de Guvern a salariului minim pe economie”, declară directorul Avicola Lumina.

Lipsa de predictibilitate
Principalele probleme care dau bătăi de cap fermei din Constanţa sunt sezonalitatea preţului, respectiv importurile de ouă din ţările Uniunii Europene. “Principala problemă în domeniul producerii ouălor de consum este sezonalitatea preţului de vânzare a acestui produs, care determină în fiecare an creşteri şi scăderi de la simplu la dublu şi chiar mai pronunţate. O altă problemă o reprezintă intrările de ouă din spaţiul intracomunitar sub preţul de producţie al oului autohton”, susţine Vasile Bunduc.
Urmarea oscilaţiilor de preţ, respectiv a concurenţei făcute de importuri se regăseşte în faptul că societatea din Constanţa nu-şi poate face planuri concrete pentru viitorul apropiat. “Din punct de vedere al predictibilităţii condiţiilor economice, iată, suntem în luna martie şi încă nu ştim dacă vom beneficia de sprijin pentru respectarea condiţiilor superioare de bunăstare a păsărilor pentru anul 2018”, arată Vasile Bunduc.
Avicola Lumina creşte hibrizii Tetra SL şi ISA Brown, deţinând un efectiv de 269.000 capete de găini ouătoare şi 155.000 capete tineret de înlocuire.

ALBA
Preţul n-ar trebui să scadă sub costul de producţie
Florin Florea, inginer zootehnist la SC Albatros Gold SRL, din Alba Iulia, spune că pe întreg parcursul anului 2017 ferma a mers pe pierdere. “În 2017, până în luna septembrie, ouăle s-au vândut sub preţul de producţie. Deci s-au înregistrat pierderi, motiv pentru care multe ferme au şi depopulat halele de găini, iar după aceea, în momentul în care a apărut acel vârf de cerere din luna octombrie, nu au mai fost ouă pe piaţă”, susţine reprezentantul Albatros Gold. Florin Florea continuă: “Cauza este dată de instabilitatea preţului. În mod normal, preţul n-ar trebui niciodată să scadă sub costul de producţie. Piaţa ouălor din România nu este organizată şi aici intră foarte multe ouă din import. E vorba de ouă care nu sunt controlate şi despre care nimeni nu ştie cum vin şi ce calitate au. Peste toate, aceste ouă vin la un preţ sub preţul de cost al producătorilor români”.
În opinia inginerului zootehnist, firmele din Occident se folosesc de piaţa românească după cum le dictează propriile lor interese. “Străinii îşi aruncă la noi în ţară surplusul de ouă. Adică prima dată vând la ei în ţară la un preţ mare, care să le asigure profit, iar cantitatea de ouă ce le rămâne în plus ne-o dau nouă, nu contează la ce preţ, numai să fie sub preţul producătorilor români. Astfel, ei vând, de exemplu, 80% din producţia de ouă la un preţ mare la ei în ţară, iar aproximativ 20% este aruncată în România la orice preţ. În medie, cei care procedează aşa ies pe plus. În schimb, noi, producătorii români, suntem nevoiţi să vindem întreaga cantitate de ouă sub preţul de cost, la preţul la care aruncă ei marfa respectivă pe rafturi”, detaliază Florin Florea.

Cum se pot proteja producătorii români de astfel de practici?
La această întrebare, răspunsul interlocutorului nostru este simplu: “Aici ar trebui să existe o mai strânsă colaborare între capitalul românesc şi statul român. Adică ar trebui ca ouăle provenite din comerţul intracomunitar să nu poată fi puse pe piaţa românească una-două, ci ar trebui ca şi aceste ouă să fie controlate de instituţiile româneşti, exact ca şi ouăle producătorilor români. Iar abia după aceea să poată fi puse pe piaţă. În prezent, aceste ouă vin fără declaraţii de conformitate, lumea le ia de bune şi asta este”, arată Florin Florea.
Potrivit reprezentantului Albatros Gold, pentru ca o fermă să fie rentabilă, aceasta trebuie să vândă oul la un preţ de minim 0,30 lei plus TVA. “Preţul de cost la poarta fermei este de aproximativ 0,30 lei plus TVA. De aici în sus putem vorbi de rentabilitate. Acesta este preţul la un ou în vrac, neambalat, fără a mai lua nimic în calcul, nici transportul, nimic altceva”, declară reprezentantul fermei din Alba Iulia.
SC Albatros Gold SRL creşte hibridul Hy- Line. Efectivele deţinute variază în funcţie de evoluţia cererii.

Peste 6 miliarde de ouă în 2017
Potrivit lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), în 2017 ţara noastră a avut o producţie totală de peste 6 miliarde ouă. “Acestea sunt cifrele MADR, iar fermele organizate reprezintă circa 30% din efectivele totale din România. Nu toţi producătorii de ouă de consum sunt membri ai UCPR”, precizează Ilie Van.
Preşedintele UCPR mai susţine că “producţia de ouă a crescut în 2017, în fermele organizate, cu circa 7-8% faţă de anul 2016. Estimările sunt de creştere uşoară şi în 2018”.
Printre cele mai grave probleme cu care se confruntă actualmente crescătorii români, Ilie Van menţionează “existenta unor practici comerciale neloiale sau fraude alimentare, mai ales pe importuri (marcare, ambalare, trasabilitate, calitate, siguranţă alimentară)”.

 

PIAŢA OULUI DE PAŞTI
Preşedintele UCPR, Ilie Van, ne asigură că de Paşti vom avea suficiente ouă în piaţă din producţia autohtonă şi la aceleaşi preţuri ca şi cele din primele trei luni ale anului. „Majoritatea covârşitoare a ouălor provine din producţie internă, vor fi şi ceva importuri, dar nu în cantităţi mari cum a fost în noiembrie şi decembrie 2017. Din informaţiile pe care le avem noi de la Observatorul preţurilor din Uniunea Europeană, nu vor fi modificări de preţ în perioada următoare. Se vor practica aproximativ aceleaşi preţuri ca şi cele care sunt în prezent (mijlocul lunii martie - n.r.) la noi la poarta fermei. Preţurile s-au redus cu 35% faţă de decembrie 2017, la poarta fermei.
Producătorii nu mizează pe astfel de situaţii, cum sunt sărbătorile, ca să putem vorbi de o rentabilizare a fermelor (prin creşterea vânzărilor în perioada Paştilor - n.r.). Rentabilizarea se poate realiza prin presiune pe costuri şi prin existenţa unei concurenţe corecte pe piaţă. Altfel nu”, conchide Ilie Van.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 122 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?