Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PPA şi comunicatele GROAZEI

Publicat: 16 august 2019 - 14:47
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

ANSVSA a reactualizat situaţia focarelor de Pestă porcină africană la un interval de timp mai mare decât în trecut, informaţiile fiind furnizate lunar de Serviciul de Comunicare, şi nu săptămânal, după cum a procedat de la izbucnirea epidemiei, în vara anului trecut. Potrivit acestor rapoarte, PPA a fost în regres până în 19 iunie 2019, dar comunicatul din 10 iulie 2019 a relevat o înmulţire a focarelor, ajungând la 192.

În 16 mai 2019, potrivit comunicatului ANSVSA, în România erau 397 de focare (dintre acestea, zece în exploataţii comerciale), în 84 de localităţi din 16 judeţe. Cel mai afectat judeţ era Tulcea, cu 361 de focare. După o lună, potrivit raportului din 19 iunie, PPA ar fi regresat spectaculos, rămânând active numai 55 de focare, în 31 de localităţi din unsprezece judeţe.

Porcine_b

PPA rezistă în sălbăticie
Numărul mistreţilor bolnavi de PPA, la nivel naţional, era mai mare decât cel al porcilor domestici afectaţi de această boală. Adică, Pesta porcină africană ar fi mai prezentă în păduri decât în gospodăriile populaţiei. În Ialomiţa, de pildă, nu era bolnav nici un porc domestic, dar au fost depistaţi ca fiind virusaţi 155 de mistreţi. În Călăraşi, s-a găsit un singur porc domestic afectat de boală, dar 99 de mistreţi bolnavi. În sate, focarele ar fi fost stinse pe bandă rulantă, numai în interval de o lună. De pildă, în Brăila, cel mai afectat judeţ după Tulcea, au fost stinse nu mai puţin de 135 de focare! Când lumea se pregătea să răsufle uşurată, crezând că suntem pe punctul de a scăpa de PPA, a venit raportul din 10 iulie, care a indicat o creştere alarmantă a numărului de focare, acestea ajungând la 192.
Am accesat site-ul Organizaţiei Internaţionale a Epizootiilor (OIE), www.oie.int, unde rapoartele sunt publicate săptămânal. În data de 19 iunie 2019, a fost raportat un nou focar în comuna Isvoarele din judeţul Giurgiu: opt porci, din care doi au murit, iar şase au fost ucişi, potrivit procedurilor în vigoare. În judeţul Argeş, localitatea Argeşelul, a fost raportat un focar cu cinci porci, dintre aceştia patru au murit, iar unul a fost ucis. Tot în judeţul Argeş, la Podu Dâmboviţei, a fost depistat un focar într-o gospodărie ţărănească, un porc murind din cauza bolii, iar nouă fiind sacrificaţi de autorităţi. Tot în localitatea Podu Dâmboviţei a mai izbucnit un focar, doi porci murind din cazua bolii, iar zece fiind eliminaţi de autorităţi. Focare noi au fost înregistrate, în cea de-a doua jumătate a lunii iunie, în judeţele Teleorman şi Giurgiu. La Isvoarele, în Giurgiu, în 23 iunie, a apărut un focar nou, faţă de cel din 19 iunie. Într-o gospodărie, au murit trei porci, iar 15 au fost eliminaţi.

Un sat întreg fără porci
Mai mult, în 10 iulie 2019, potrivit Agerpres, autorităţile au început sacrificarea tuturor porcilor din comuna doljeană Teasc, apoi în cele trei sate ale comunei Gighera (Zăval, Gighera, Nedeia), localităţi în care au fost identificate mai multe focare de pestă porcină. Prefectul judeţului Dolj, Narcis Purcărescu, a declarat că sacrificarea porcilor a fost făcută în baza unei hotărâri a Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. ”Boala a evoluat extraordinar de rapid", a precizat prefectul. La ultima inventariere, la Teasc mai erau până în 300 de porci, iar în satele Zăval, Gighera, Nedeia, circa 1.000 de animale. În ceea ce priveşte situaţia din comuna Ostroveni, prefectul judeţului Dolj a afirmat că aici a fost identificat un singur focar, iar după lichidarea acestuia nu a mai apărut nici un caz nou, însă au fost identificate noi focare de pestă în comunele Măceşu de Jos, Măceşu de Sus şi Cârna.


ATENŢIONARE
Într-un răspuns trimis Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, Comisia Europeană a menţionat foarte clar că misiunile de audit, desfăşurate în perioada 2017-2019, au identificat riscuri mari de transmitere a PPA din România către alte state membre ale Uniunii Europene (UE), din cauza măsurilor insuficiente şi ineficiente luate de autorităţi pentru exploataţiile non-comerciale şi gospodăriile populaţiei.


Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 279 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?