Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Povestea laptelui produs de vacile din Csípőtelek

Publicat: 12 noiembrie 2016 - 12:26
2 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Avansul pe care l-a înregistrat, în ultimii ani, sectorul zootehnic din Ungaria i-a făcut pe mulți români să se întrebe cum a fost posibil, în condițiile în care vecinii de la Vest au avut și ei de parcurs lungul drum al tranziției spre economia de piață liberă, cu obstacolele și provocările ei. În realitate, fermierii maghiari, în special crescătorii de bovine, sunt foarte bine organizați, au investit în cele mai noi tehnologii și, în foarte multe cazuri, sunt strâns legați de marile companii de procesare a laptelui.

În luna august relatam despre vizita în Ungaria a unui grup de fermieri și medici veterinari din România, care au beneficiat de un interesant schimb de experiență facilitat de societatea Schöntal-Schul Impex SRL, reprezentanta în România a companiei americane de genetică bovină World Wide Sires Ltd. (WWS). Prezentăm acum detalii legate de activitatea fermei din Csípőtelek, proprietate a holdingului Bonafarm din 2006. Așa cum aminteam atunci, Bóly este cea mai mare exploatație specializată pe creșterea vacilor de lapte din țara vecină, cu un efectiv de peste 2.700 de capete din rasa Holstein și o producție medie zilnică pe cap de animal de aproape 37 litri!

Povestea laptelui produs de vacile din CsípőtelekClick pe poza pentru galerie!

Un business complet integrat
Având o cifră de afaceri de 533 milioane de euro și un profit înainte de impozitare de 30 milioane de euro, Bonafarm include nume de prestigiu din industria agro-alimentară maghiară, printre care și cunoscutele companii de procesarea laptelui Sole și Mizo, ale căror produse sunt prezente și pe piața românească, prin marile lanțuri de magazine din retail.
Din punct de vedere logistic, ferma Bóly este organizată după sistemul american. Există două grajduri de producție, unite la mijloc printr-un culoar care face legătura cu sala de muls. În aceste adăposturi, vacile sunt ținute pe un așternut de nisip. Mai există un grajd de dimensiuni mai mici, unde se află vacile înțărcate, maternitatea și junincile primipare înainte de fătare. Separat este amenajat un adăpost pentru 60 de animale, care are rol de spital. În apropiere sunt dispuse și cușetele individuale care adăpostesc vițeii proaspăt fătați. La momentul vizitei noastre, efectivul fermei de la Csípőtelek însuma 2.750 de vaci la muls, 130 de juninci gestante și 200 de viței sugari. Conform planului de dezvoltare, pe parcursul anului viitor se va ajunge la 3.000 de exemplare.
În prezent, ferma produce în medie 10.864 litri pe lactație, iar până la sfârșitul lui 2017 se estimează că se va atinge cota de 12.000 litri. Anul trecut, a fost livrată o cantitate de 27.264 tone de lapte, iar predicțiile pentru 2016 se apropie de 30 mii tone lapte facturat. Aproape întreaga cantitate livrată este procesată în cadrul holdingului, doar o mică parte fiind exportată. La momentul vizitei noastre, prețul laptelui la poarta fermei oscila între 21 și 22 eurocenți/kg.
Adăposturile principale au o lungime de 375 m și lățimea de 33 m. Cele două grajduri sunt prevăzute din construcție cu o pantă de 2% pe toată lungimea lor, pentru evacuarea dejecțiilor prin jeturi de apă. Combaterea stresului termic la animale a fost una dintre prioritățile celor care au proiectat acest stabiliment. Din loc în loc sunt amplasate ventilatoare și adăpătoare. De asemenea, fiecare post este dotat cu blocator la gât, pentru a înlesni intervențiile sanitar-veterinare și de însămânțare. Sala de muls rotativă este de tip BouMatic Xcalibur, cu 72 de poziții. Toate vacile sunt mulse de trei ori pe zi.

Peste 26 kg de substanță uscată pe cap de animal
Administrarea furajelor se face cu o remorcă tehnologică Trioliet de 46 mc capacitate, care necesită o tracțiune de 200 CP. O singură încărcătură poate conține rația furajeră zilnică pentru 350 de vaci. Pentru a acoperi întreaga fermă este nevoie de unsprezece transporturi pe zi. Munca fizică este înlocuită de un robot Lely, care distribuie uniform furajul, astfel încât fiecare animal să beneficieze de aceeași cantitate de hrană, distanța față de jgheab fiind setată din calculator. Rețetele sunt diferențiate pe grupe de producție și în funcție de starea fiziologică a animalelor. Spre exemplu, vacile multipare care produc în medie peste 45 litri pe zi beneficiază de 26,5 kg substanță uscată, iar primiparelor le este administrată zilnic o cantitate de numai 24,5 kg de substanță uscată. Stimularea apetitului se realizează utilizând anumiți aditivi. Și pentru că au un rumen sănătos, am observat că vacile rumegă în gol chiar înainte de a li se servi hrana.
Rețeta furajeră se bazează în special pe siloz de porumb și semisiloz de lucernă. Se mai utilizează siloz de secară și tăiței de sfeclă, iar fânul este folosit doar la vacile înțărcate. De asemenea, în componența furajului lichid intră glicerina și melasa. Resturile furajere (între 5 și 10%) sunt refolosite în ziua următoare la grupul de producție mică. Într-o săptămână, această cantitate poate ajunge chiar și la o sută de tone. Concentratele le primesc de la fabrica de nutrețuri Bábolna Takarmány, parte a grupului Bonafarm.

Pericolul consangvinizării
Condiția fizică a animalelor este verificată lunar de Holstein Genetika, subsidiara WWS din Ungaria. Ferma din Csípőtelek pune mare accent pe genetică și, practic, a reușit să atingă performanțele din prezent datorită unei selecții genotipice riguroase, care a pus în evidență valoarea ereditară a caracterelor și însușirilor ascendenților. Mărturisesc că, dincolo de eficiența în producție și dotarea tehnică, cel mai mult m-a impresionat uniformitatea exemplarelor. Iar aici, americanii de la World Wide Sires Ltd. își iau tot creditul. Prin programul de potrivire a perechilor, despre care am scris data trecută, se poate obține un lot omogen, de valoare aproape identică și după criteriile dorite. Acest program a fost creat și pentru a reduce gradul de consangvinizare la nivel de rasă, care în prezent la Holstein a ajuns la 7%. Și pentru a înțelege care sunt consecințele acestui proces asupra sănătății animalelor (de care însă foarte muți fermieri nu țin cont), este suficient să spunem că un singur procent de consangvinizare se face responsabil de reducerea cu 360 kg a producției pe ciclul de lactație, scăderea cu 13 kg a cantității de grăsime din lapte și pierderea a 11 kg de proteină. De asemenea, animalul va trăi cu 13 zile mai puțin, iar în afară de asta, va rezulta o diminuare a parametrilor de reproducție, o scădere a vitalității vițeilor, respectiv va crește incidența bolilor genetice.

 


DEPISTAREA ESTRULUI PRIN METODA CRETEI
Pe partea de management al reproducției, principala provocare este obținerea unui timp cât mai scurt între două fătări consecutive. Dacă în prezent media așa-numitului „calving interval” este de 410 zile, pe viitor se dorește coborârea sub pragul de 400 de zile. Se va ajunge aici numai dacă „service period”-ul nu va depăși 120 de zile, la toate vacile. Scopul este ca inseminarea animalelor să se facă în căldurile spontane și nu prin stimulare hormonală. În această fermă, depistarea vacilor în călduri se realizează prin metoda „chalk and breed”, o procedură destul de banală pusă la punct de americani, prin care vacile candidate la a fi însămânțate sunt marcate cu cretă pe partea superioară a cozii, iar dacă la următoarea verificare urma de cretă s-a șters, înseamnă că vaca „a fost sărită” și este pregătită pentru montă.


VÂRF DE PRODUCȚIE DE 79 LITRI DE LAPTE PE ZI/VACĂ
Recordul de producție în ferma de la Csípőtelek este deținut de un exemplar care a dat 79 litri de lapte pe zi, iar din grupul vacilor primipare a existat un exemplar care a încheiat lactația la 16.500 litri, într-un interval de 305 zile. Chiar dacă până acum la nivel de fermă au existat 45 de vaci care au produs peste o sută mii de litri de lapte de-a lungul vieții productive (două exemplare sunt încă active), în prezent rata de reformare a efectivului este de 40 la sută! O treime din acest procent este formată din vaci cu probleme de reproducție. Media vârstei la prima fătare coboară sub 23 de luni. La o lună înainte de fătare, junincile au deja o greutate corporală de 600 kg, iar în prima lactație se pierd între 8 și 10 la sută dintre aceste vaci primipare. La trei săptămâni după fătare, vițelele sunt transportate la o altă fermă, specializată pe creșterea tineretului, urmând ca înainte de prima fătare să revină la Csípőtelek.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 19 (180) din 1-15 noiembrie 2016

Vizualizat: 3790 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Liviu Gordea
|
02. 13, 2017. Monday 14:17
Comentariu editorial
@Dac:

Articolul nu a fost sponsorizat. Evident, am participat la aceasta vizita la invitatia Schöntal-Schul Impex SRL, reprezentanta în Romania a companiei WWS. Va sigur insa ca informatiile publicate sunt in conformitate cu cele relatate de reprezentantii fermei. Nu comentez aspectul economic, pentru ca nu e de competenta mea.

1.
Dac
|
02. 12, 2017. Sunday 12:51

Peste 40% din vaci merg la abator.
Se justifica o productie medie de 37kg? Nu doar WWS au material seminal, sunt alte companii peste acestia, din toate punctele de vedere.
La o paieta de 5 $ vanduta cu 50$, normal ca sponsorizezi orice articol.
Asta spun fermierii romani plimbati prin SUA..

Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?