Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Planul lui Tuchiluș: mia de vaci la muls

Publicat: 20 martie 2021 - 21:48
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Producția de lapte de la Agrimat Matca și-a găsit calea spre valorificare în propria fabrică de procesare. Care sunt investițiile cu care Gavrilă Tuchiluș face economii în ferma de lapte?

Investiţiile constante fac parte din strategia de asigurare a stabilităţii afacerii la Agrimat Matca - Galaţi, atât în sectorul vegetal (culturi de câmp, viticultură, pomicultură) în zootehnie (creşterea vacilor), cât și în mecanizare, procesare şi marketing.

 

An sub semnul incertitudinii

 

Anul agricol precedent a fost, în totalitate, potrivnic desfăşurării normale a activităţii, pe fondul secetei şi al arşiţei, cărora nu li s-a putut face faţă prin intervenţii cu sisteme de irigat, asociat pandemiei. În consecință, la SC Agrimat Matca, anul 2021 a debutat sub semnul incertitudinilor și al poverii neputinţei de a rezolva problema irigaţiilor.


Dar în sectorul vacilor pentru lapte există orizonturi mai bune. O primă premisă încurajatoare este reprezentată de finalizarea unei investiții de aproximativ 4 milioane de euro în adăposturi noi pentru animale și într-o sală nouă de muls.

 gavrila tuchilus agrimat 4_b

Costuri mai mari cu 35-45%

 

Anul dificil 2020 a avut efecte negative inclusiv asupra zootehniei. Ferma a cumpărat lucernă (de la Braşov şi Insula Mare a Brăilei), deoarece nu a reuşit să realizeze tradiţionalele producţii proprii de furaje. “Cu toate acestea, în ferma de vaci pentru lapte ne-am atins obiectivele de producţie. Este adevărat, cu costuri mai mari cu 35-45%, deoarece s-a mărit şi cursul euro/leu, alături de creşterea preţurilor la furaje. Tot la capitolul costuri, am consemnat şi majorarea determinată de cheltuielile cu protejarea sănătăţii oamenilor”, menţiona Gavrilă Tuchiluş, director al SC Agrimat Matca.

 

Efectiv matcă aproape dublu

 

La finalul anului 2020, unitatea a înregistrat o medie a producţiei de 35-36 litri lapte/zi/cap de vacă, ceea ce înseamnă că, inclusiv în vreme de secetă extremă, producţia de lapte nu a scăzut. După ce anul trecut a sporit efectivul de vaci, în 2021 vizează o nouă creştere a efectivului matcă. ”Practic, astăzi avem 600 de vaci la muls şi vrem să ajungem la peste o mie de capete la muls, ceea ce înseamnă un efectiv total de peste două mii de capete.

vacute agrimat 02_b

Experienţa de 4 decenii în agricultură, dintre care 3 decenii în capitalism, ne-a învăţat că trebuie să privim permanent în viitor. Astfel, noi nu lucrăm doar pentru astăzi, ci privim şi facem planuri pe termen mediu şi lung. Desigur, aceasta înseamnă că trebuie să ne asigurăm şi o anumită rezervă financiară. Este tocmai ceea ce ne-a ajutat, în anul 2020, în a putea susţine achiziţionarea furajelor pentru animale şi aprovizionarea pentru încă 1-1,5 ani”, spune Tuchiluș.

 

O SALĂ DE MULS, DOUĂ ADĂPOSTURI ȘI TEHNOLOGII NOI

 

Cât priveşte investiţiile în zootehnie, a fost pentru prima dată când a apelat la credite, pentru a finaliza ansamblul de două adăposturi, o sală de muls şi o tehnologie ultraperformantă pentru confortul animalelor. A început lucrările în aprilie 2019 şi le-a finalizat în 2020, la 1 decembrie animalele fiind adăpostite în noile construcţii şi în noul microclimat. Astfel, există aşteptări de creştere a producţiei de lapte şi de reducere a costurilor, ca urmare a eliminării unora dintre lucrările din adăposturile vechi.

 agrimat tuchilus 3_b

 

Peste 18 tone de lapte/zi, preluate de propria fabrică de procesare

 

În cadrul SC Agrimat Matca, în 2020 a fost realizată o creştere cu 20% a efectivului de matcă, producţia totală de lapte livrat depăşind 18 tone/zi.
Producţia de lapte din unitatea gălăţeană îşi găsește acum calea spre valorificare prin procesarea în noua fabrică de lactate de la Sascut-Bacău, o investiție finalizată în anul 2020 și realizată în cadrul Cooperativei Agricole ”Agrolact Moldova”, împreună cu alte patru unităţi zootehnice din jud. Bacău. “Împreună, am construit de la zero o fabrică de procesare a laptelui obţinut în unităţile noastre. Investiţia totală a fost de aproximativ 6 milioane de euro, finanţarea prin AFIR fiind de aproximativ 38%. Diferenţa de bani a reprezentat contribuţia noastră financiară”. Primele produse lactate naturale sub brandul ”Huzur-lapte bun.și e destul” au fost livrate către piața din România, în ziua de 18 decembrie 2020.

 

”Huzur-lapte bun. Şi e destul” intră în supermarket

 

Produsele sunt obţinute 100% din lapte produs în România. ”Cu asemenea produse, naturale şi gustoase putem să contribuim la îmbunătăţirea stării de sănătate a semenilor noştri şi, desigur, ne asigurăm propria stabilitate economic. Dacă la început, produsele se găseau în lanţurile de magazine mici din regiunea de sud, sperăm ca după luna martie 2021 să le vedem şi în marile lanţuri de supermarketuri”, arăta fermierul gălăţean.

AgroLactMoldova foto 2_b

În acest moment, sub brandul ”Huzur-lapte bun. Şi e destul” se obţin: lapte de consum, produse acidofile, brânzeturi și unt, care, deocamdată, se comercializează în magazine din județele Bacău, Galați, Vrancea, Buzău, Prahova. Ceilalți 4 fermieri care s-au asociat, pentru a valorifica superior laptele și pentru a aduce produse finite sănătoase pe mesele românilor, sunt Ioan Chiriac, SC Rolex Radomireşti, judeţul Bacău, Ion Neculcea, om de afaceri bacăuan, Răzvan Horoi, Aicbac Bacău, comuna Săuceşti și Vlad Panait, fermier în Sascut, judeţul Bacău.

_Gavrila Tuchilus agrimat 1_b

Consider că omul este capitalul cel mai important. Mai bine faci mai puţină producţie, dar să ai oamenii sănătoşi. Cu aceşti oameni a crescut unitatea şi tot cu ei vrem să mergem înainteGAVRILĂ TUCHILUȘ, Director al SC Agrimat Matca

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 1708 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?