Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Plante toxice în hrana oilor şi a caprelor

Publicat: 21 august 2009 - 20:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
În perioada călduroasă de vară, masa verde disponibilă pe păşunile naturale este destul de redusă cantitativ şi calitativ, favorizând consumul unor plante care determină intoxicaţii, sau mai grav, moartea oilor. Caprele sunt mai puţin expuse datorită comportamentului alimentar specific: consumă părţi ale plantelor foarte crude (muguri), a căror concentraţie în compuşi toxici este mai redusă. De asemenea, caprinele nu consumă planta în totalitate, ci doar o “gustă“. Însă, când penuria de furaj este acută se pot produce intoxicaţii şi la capre.

Click pe poza pentru galerie!

Plante care se asigură cu precauţie sau deloc

În cele ce urmează prezentăm câteva plante pe care ovinele nu trebuie să le consume.

Intoxicaţia cu sorg (Sorghum vulgare) este cauzată de conţinutul ridicat al plantei în compuşi cianogenetici, care pot determina tulburări cu manifestări nervoase şi chiar moartea rapidă. Diagnosticul se confirmă de un laborator toxicologic, care analizează sucul ruminal trimis într-un recipient ermetic închis şi congelat în prealabil.

Consumul de tisă (Taxus baceata), îndeosebi de frunze în vegetaţie avansată, foarte bogate în alcaloizi toxici, poate deveni mortală. Numai prezenţa fragmentelor de tisă în conţinutul ruminal permite stabilirea originii acestei intoxicaţii.

Intoxicaţia cu ciumărea (Galega officinalis) survine după consumul de galega aflată la înflorire şi poate provoca moartea. Planta rămâne toxică şi după uscare.

Brânduşa (Colchicum autumnale - Brânduşa de toamnă) conţine în toate părţile ei alcaloidul toxic, compus care provoacă intoxicaţii, atunci cănd păşunea este bogată în astfel de plante sau dacă fânul cuprinde multe frunze de brânduşă.
Se constată tulburări digestive (diaree), leziuni la nivelul abomasumului, al intestinului, dar şi cu atingere hepato-renală. Este posibil să se observe prezenţa grăunţelor nedigerate pe traiectul digestiv şi chiar în rectum.

Intoxicaţia cu trifoi subteran (Trifolium subterraneum) produce infertilitate la oi, întrucât frunza plantei are un conţinut ridicat în substanţe estrogenice (fito-estrogeni sau izoflavone). Sunt posibile şi tulburări de reproducţie cum este atonia uterină (care se poate complica cu metrite), prolapsul uterin, o dezvoltare a glandelor mamare la masculi, chiar cu secreţie de lapte, şi dezechilibrul mineral, care favorizează intoxicaţiile cu cupru.

Şi alte varietăţi de trifoi pot genera sindroame asemănătoare, ca de exemplu trifoiul alb (T. repens), care este bogat în cumestrol. Unii agenţi fungici pot provoca o creştere a nivelului fito-estrogenilor, în special a cumestrolului.

Intoxicaţiile cu varză (Brassica oleracea), cu rapiţă (Brassica napus) sau cu ceapă (Allium cepa). Consumul excesiv de varză poate genera un sindrom hemolitic (cu hemoglobinurie, ajungându-se chiar la o anemie severă şi la icter cu colorarea în galben a mucoaselor). Consecinţele sunt identice şi în cazul consumului mare de ceapă.

Varza determină acumularea de nitraţi, producând intoxicaţii cu nitriţi. La ovine, implică uneori carenţa de iod, formând guşă.

Rapiţa poate, de asemenea, provoca tulburări oculare şi nervoase.

Feriga de câmp (Pteridium aquilinium) provoacă intoxicaţii care se asociază, pe de o parte, cu un sindrom hemoragic, iar pe de altă parte, cu manifestări carenţiale ale vitaminei B1. Consumul de ferigă pe o perioadă mai mare de timp determină şi o degenerare progresivă a retinei (ochii rămânând strălucitori în penumbră). Feriga este incriminată şi în etiologia cancerului digestiv şi urinar.

Sulfina (Melilothus officinalis, M. alba), consumată în cantităţi mari, degradează fânul şi silozul, furajele devenind toxice în urma transformării cumarinei în dicumarol - un produs toxic utilizat şi ca raticid. Intoxicaţia generează în sindrom hemoragic (hematoame sau hemoragie puternică). Simptomatologia se ameliorează prin administrarea de vitamină K1.

Intoxicaţia cu ghindă de stejar (Quercus spp.) se constată la oi, mai ales la sfârşitul verilor foarte secetoase, dar şi primăvara, dacă se consumă frunze de stejar. Taninul determină leziuni renale şi digestive. Primele manifestări constau în anorexie, apatie, absenţa rumegării şi staza ruminală, sau de constipaţie urmată de diaree mucoidă şi hemoragică.

Intoxicaţiile cu lupin (Lupinus sp.), mai exat cu alcaloizii plantei, sunt mai puţin frecvente şi se manifestă prin tulburări nervoase.

Cimişirul (Buxus sempervirens) sau alcaloizii toxici conţinuţi de merişor pot provoca tulburări digestive (diaree) şi tulburări nervoase.

Sunătoarea (Hypericum perforatum) conţine un pigment fotosensibilizant (hipericina) care stă la originea apariţiei dermatitelor (prurit, eritem) în părţile cutanate expuse soarelui. Se mai poate constata şi diaree şi convulsii.

Intoxicaţiile cu zârnă (Solanum nigrum) pot induce diaree, care se asociază cu o incoordonare locomotorie.

Consumul de fructe poate afecta sănătatea tineretului ovin în condiţiile producerii unei fermentaţii alcoolice la nivelul rumenului. În această situaţie devine caracteristic mirosul de alcool şi incoordonarea locomotorie (starea de ebrietate).

Vizualizat: 6721 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?