Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Piaţa rămâne o soluţie… de compromis

Publicat: 03 noiembrie 2019 - 22:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cu zâmbetul pe buze - aşa îşi întâmpină clienţii Monica Bratu la piaţă. Creşte animale de când se ştie, pentru că provine dintr-o familie de păstori transhumanţi, originari din localitatea sibiană Tilişca, sat cu tradiţie în oierit.

Vinde brânză şi alte produse în hala de lactate din Piaţa Tomis 3 Constanţa, pe care le aduce din satul Olteni - comuna Independenţa. “Atât părinţii mei, cât şi ai soţului se ocupau cu creşterea animalelor. Am venit în Dobrogea cu transhumanţa. Am făcut câţiva ani drumuri, dar după ce am avut copiii, am decis că ar fi bine să stăm şi pe timp de vară aici. Prima dată am venit numai cu oile, apoi după ce ne-am stabilit, am cumpărat şi vaci, şi capre. De la 400 de oi, cu care veneam din Tilişca (Sibiu), au ajuns la 2.000 de oi, 150 de vaci şi 800 de capre”, ne-a declarat Monica Bratu.

Ferma Bratu_b

Oamenii uită de piaţă

Ca să vină la piaţa din Constanţa face naveta. 70 de kilometri dus şi tot atâţia întors sunt de parcurs de la Olteni până la oraşul de la malul mării. “Sunt în fiecare zi în piaţă. Aduc telemea veche de oaie, telemea proaspătă de oaie, telemea proaspătă de capră, telemea de vacă, iaurt de oaie, de vacă şi de capră, lapte bătut, smântână, lapte dulce de capră şi de vacă. Doar caşcaval şi unt nu facem. Sunt perioade în care aproape deloc nu se vinde. Oamenii intră în supermarketuri, cumpără de acolo şi uită de piaţă”, a spus Monica.
Deşi a încercat şi promovarea şi vânzarea în mediul online, hala de lactate a rămas varianta cea mai… sigură. “Am făcut şi livrări după comandă, dar oamenii nu sunt serioşi, şi nici nu cumpără atât de mult încât să renteze livrarea. La piaţă am crezut că este cel mai bine, să ştie lumea că te poate găsi într-un punct fix, dar consumatorii sunt mai sceptici cu privire la marfa noastră decât cu cea de pe raft. Iar primăvara, când vacile ies la iarbă şi laptele este mai galben, au venit cu ideea cum că se bagă margarină în lapte şi de asta este mai galben. Am rămas mută”, ne-a mărturisit cu amărăciune fermiera.

Ferma Bratu_b

Mulgătorii sunt o mare problemă

Cu privire la rasele din fermă, crescătorii din Olteni au ales să meargă strict pe cele autohtone. Oi au doar Turcană, la capre Carpatină, iar la vaci Bălţată Românească şi Bălţată cu Negru Românească. “Creştem doar rase româneşti, pentru că sunt mai rezistente la condiţiile din ţara noastră. Cele din import sunt mai pretenţioase”, susţine Monica Bratu. Cu forţa de muncă e la fel de greu ca peste tot. “Nu găsim oameni muncitori şi de încredere. Anul acesta nici nu am muls toate oile, ci cu rândul, mai întâi am muls o parte, apoi pe celelalte. Niciodată nu mi s-a întâmplat ca anul ăsta, să nu am oameni la muls oile. La vaci este simplu, dai drumul la aparate şi nu ai treabă, doi oameni se descurcă la ele, pentru că nici nu sunt toate de muls, mai sunt şi gestante, tineret; la capre iarăşi mai găsim cât de cât oameni care să vină să ne ajute, dar cu oile nu ştiu ce facem până la urmă”, spune deznădăjduită femeia.

“Fără subvenţii nu am putea ţine animalele”

Preţurile derizorii fac munca nerentabilă. În acest context, plăţile directe rămân sprijinul incontestabil al fiecărui fermier, fie el mic sau mare. “Dacă nu ar fi subvenţiile, nu am putea ţine animalele, mieii sunt foarte ieftini, iar de viţei nici nu mai zic. Am dat tăuraşii cu 7 lei kilogramul în viu, după ce îi ţin un an de zile cu furaje să îi fac mari. Este bătaie de joc. Multă lume ne spune să vindem ferma, dar la vârsta asta (n.r. - soţul Monicăi are 51 de ani, ea - 44) de ce să ne apucăm, când o viaţă am crescut şi am trăit cu animale. Am investit zeci de ani de muncă, toţi banii produşi i-am băgat tot aici, nici nu putem să mai facem altceva”, a adăugat Monica Bratu.
Lâna au dat-o unui centru de prelucrare din Medgidia şi au luat şi leul pe kilogram. Anul acesta a fost un an greu pentru păstorii dobrogeni, secetos; abia au adunat nutreţ pentru la iarnă, fiind şi puţin, şi scump.

Ferma Bratu_b 

ÎN PROIECT, UN ABATOR MOBIL

Monica Bratu are doi copii mari, cu studii superioare amândoi. “Băiatul a terminat Agronomia şi rămâne în fermă, să ducă afacerea familiei mai departe. A încercat să realizeze un abator mobil cu fonduri europene; a depus un proiect, s-a aprobat, dar fără finanţare. Eram aşa bucuroşi! Speram să-şi facă o societate şi să putem valorifica şi carnea. Dacă am avea acest miniabator, am putea face o micuţă carmangerie cu produse de la animalele din fermă. Aşa…, nu putem face nimic”, spune aceasta.
Fiica ei a terminat liceul economic, apoi Facultatea de Ştiinţe Economice şi acum este în anul al treilea la Drept. Nu va lucra în agricultură...
Pe Monica Bratu o găsiţi în Piaţa Tomis 3 în fiecare zi, de la 07:30 până la 19:00.

Monica Bratu la piata_b
Monica Bratu: “În market un litru de lapte este 5 lei, la noi 3 lei, iar cumpărătorii tot nu aleg producătorul!”


Articol publicat în revista Ferma nr. 19/246 (ediţia 1-14 noiembrie 2019)

Vizualizat: 1359 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?