Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Piaţa cerealelor: Mica „ciupeală” aduce marele câştig!

Publicat: 29 ianuarie 2018 - 00:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Recent am purtat o discuţie cu Ştefan Muscă, un cunoscut fermier din sudul ţării, care lucrează în prezent 600 hectare de teren în judeţele Giurgiu şi Teleorman şi creşte o sută de vaci cu lapte. Fermierul a dat frâu liber nemulţumirilor sale. 

„Avem mari probleme cu ăştia care ne cumpără cerealele. Le facem un preţ, nu mai ţin cont de promisiuni şi nu mai respectă prevederile contractuale semnate. Am avut un contract cu 1,4 lei/kg, făcut în luna martie la floarea-soarelui, şi la recoltare m-am trezit cu preţul transformat în dolari! Atunci, la perfectarea înţelegerii, era 4,1 lei dolarul, în vară a coborât la 3,86 lei. Deci am pierdut!”, relatează fermierul.

Ştefan MuscăClick pe poza pentru galerie!

Mica „ciupeală” a fermierului îngroaşă buzunarele altora!
Şi continuă: „De asemenea, cei care colectează cereale ne mint pe faţă. Eu, din nou, am fost «ciupit» cu 10 bani la kilogram când am vândut unui cunoscut trader. La 500 tone mi-a luat 500 milioane lei vechi. Am încărcat TIR-ul, am măsurat umiditatea, iar după ce a plecat, m-am trezit cu penalizări că am depăşit corpurile străine, iar umiditatea a fost alta la baza de recepţie!”
Ştefan Muscă a incriminat dublul standard aplicat între producător şi cumpărător atunci când este vorba de termenele de plată. „Ne dau inputuri cu discounturi; avem 25 la sută la sămânţă, 30% la pesticide şi ne spun data de plată. Ei nu ne livrează banii la timp pe ce le predăm. Dar dacă noi am depăşit cu o zi data la care trebuia să facem plata, nu mai beneficiem de nici un fel de facilitate! Este strigător la cer!”, se revoltă fermierul.
Soluţia pe care o vede fermierul giurgiuvean este constituirea unei bănci româneşti care să ajute, realmente, producătorul agricol autohton. S-a tooot vorbit despre ea în spaţiul public, dar a rămas îngropată! Ca o sămânţă de rapiţă în praf pe timp de secetă!
Iar problemele fermierului nu se opresc aici...

APIA, înnebunită de dragul controlului!
Ştefan Muscă a prins mare „drăgan” de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură! Şi viceversa! Fermierul a descoperit aici... culmea birocraţiei: inspectorii APIA verifică dacă OCPI măsoară corect!
De trei-patru ani de zile, agricultorul tooot cade pe control! Ca să nu se întrerupă tradiţia, şi în 2017 pârdalnicul de... abac computerizat al Agenţiei l-a ales moţ! „Acuma hai, treacă de la mine. Să zicem că au venit ei la control că au văzut că s-a mărit suprafaţa! Dacă înainte aveam 100 ha şi 100 de vaci, au ginit că am 600 ha. Hai mă, să facă şi controlul!”, şi-a zis fermierul în sinea lui. (Trebuie spus că anul trecut Ştefan Muscă a participat la o licitaţie de arendare organizată de USAMV Bucureşti pentru fix 498,60 ha şi şi-a adjudecat-o la preţul de 225 euro/ha/an.)
Dar chestiunea este cel puţin insolită, dacă nu cumva îmbracă „straie” de culoare... patologică! „Nu înţeleg de ce inspectorii APIA au mai venit să controleze, din moment ce eu am dat aceeaşi declaraţie conformă, am adus hârtie cu carte funciară la fiecare hectar în parte preluat prin licitaţie!? Pentru că USAMV are întocmite cărţi funciare pentru toată suprafaţa! Acum, APIA - instituţie a statului - a venit să controleze dacă Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - tot instituţie a statului cu atribuţiuni de specialitate - a făcut măsurători corecte?! De ce a mai plătit Agenţia nişte angajaţi să-mi măsoare mie? Noi ne scărpinăm niţel invers! Eu am ieşit bine, nu am avut probleme la control”, ne-a declarat Ştefan Muscă.

Controlul - calamitate indusă artificial
Producătorul agricol giurgiuvean a mai subliniat un aspect. „Problema celor care cădem la control este că avem dosarele de subvenţie date mai la spate şi abia după încheierea verificărilor primim sumele cuvenite. Când alţii se bucură de bani, noi trebuie să fim ultimii la rând. În aceste condiţii, noi nu putem face un plan de afaceri sau nişte plăţi! Păi dacă avem situaţii de calamitate, speranţa noastră în a scăpa de probleme este tot subvenţia! Este oare în regulă?”, se întreabă retoric Ştefan Muscă.
Fermierul trebuie să primească circa opt miliarde de lei vechi pentru suprafaţa de teren pe care o lucrează şi pentru animalele din exploataţia sa.

Ştefan Muscă_b
Ştefan Muscă: „Agricultura funcţionează la ăia care au avut cheag, care au pus mâna pe IAS-uri pe nimic. Le-a dat legea nu ştiu care întreprinderile agricole de stat pe 5 ani gratuit şi după 5 ani cu 10 la sută din valoare. Adică aproape gratis. Agricultura funcţionează la ăştia care au avut o pornire şi le-a rămas un CAP pe mână...”

VACI „PERFUZATE” CU SPRIJINUL CUPLAT
Potrivit lui Muscă, toată vara procesatorii au preluat aproximativ 65% din laptele produs în ferma sa. „Restul, m-au obligat să-l... arunc! Preţul a fost între 60 şi 80 de bani toată vara, acuma l-a mărit la 1 leu, preţul de iarnă. E strigător la cer să produci lapte cu 1,2 lei şi să-l vinzi cu 60 de bani litrul! Norocul nostru este că sprijinul cuplat vine în completare la preţul de producţie, că altfel eram obligaţi să luăm pensia de la bătrâni ca să putem completa!”, ne-a declarat Ştefan Muscă.
Crescătorul vede rezolvarea acestei probleme în felul următor: Ministerul Agriculturii să intervină şi să stabilească un contract cadru prin care procesatorul să nu poată prelua materia primă sub preţul de producţie! Evident, cu un pachet de măsuri privind schimbarea legislaţiei în domeniu! Dar întrebarea este dacă există voinţă politică?

Procesatorii au căzut precum spicele sub seceră
Pe timpul verii, crescătorul de animale din Giurgiu a susţinut că nu a mai furajat ştiinţific animalele după reţetele recomandate de specialişti, pentru că nu are sens: „Nu se merită să le dai raţie, ca să vinzi cu 60-80 de bani litru”. La mulsorile zilnice aduna cam 800 de litri de lapte, restul îl lăsa viţeilor. „Durerea mare este că de la Piteşti şi până la Bucureşti a mai rămas în picioare un singur procesator. Şi acesta, văzând că nu avem altă şansă, ne ia laptele la preţul de bătaie de joc”, a explicat Ştefan Muscă, cel care a subliniat că „la noi pe zonă este greu să faci cooperativă”.
Fermierul a tot sperat că legea supermarketului va intra în vigoare, că MADR va da drumul la normele de aplicare. „Uniunea Europeană o să ne distrugă. În momentul în care va dispărea SCZ, nimeni nu va mai ţine nici o vacă, doar fermele mari vor rezista pe piaţă”, este de părere Ştefan Muscă.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 498 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

Un milion de euro a costat investiţia realizată de Agricost în Insula Mare a Brăilei prin care a fost redus cu 20% consumul de pesticide.

Interviu cu LUCIAN BUZDUGAN, preşedinte Consiliul de Administraţie Agricost

 

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ

Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2017 Noutăţi Lemken la Agritechnica 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?