Perioada decisivă pentru soarta unei vaci: de la repausul mamar, la starea de lactaţie

Click pe poza pentru galerie!

Nutriţia - adaptată etapelor de gestaţie  
 
Le atrag atenţia fermierilor asupra faptului că nutriţia este unul dintre factorii cei mai importanţi care condiţioneză trecerea cu bine a vacilor de la gestaţie la perioada de lactaţie.

În partea de început a repausului mamar, raţia furajeră va fi diferită faţă de cea de la sfârşitul gestaţiei (cu două săptămâni înainte de fătare) şi total diferită faţă de cea din  primele două săptămâni după fătare.


Factori de risc în perioada de tranziţie

Starea generală a vacii în perioada de tranziţie de la gestaţie la starea de lactaţie maximă (8-10 săptămâni după fătare) nu este condiţionată numai de nutriţie.

Mai sunt şi alţi factori, numiţi „factori de risc”, ale căror efecte trebuie minimizate pentru ca vaca să poată să-şi exacerbeze funcţiile de facere şi desfacere a substanţelor din celule, procese care o vor ajuta să-şi menţină şi chiar să-şi întărească sistemul de apărare împotriva microbilor.

Factorii de risc, pe lângă faptul că reduc din efectele pozitive ale unei nutriţii corespunzătoare, pot chiar să o anihileze. Un exemplu al  influenţei acestor factori reiese din situaţia următoare: o junincă gestantă întreţinută liber într-un adăpost, împreună cu alte vaci gestante, înghesuite într-un spaţiu limitat, lipsit de confortul necesar, unde frontul de furajare este insuficient, iar animalele se bat între ele pentru a se furaja, nu se poate odihni în voie. În aceste condiţii, este greu de admis că aceasta va putea performa la capacitatea ei genetică, chiar dacă raţia de furaje este cea indicată de ştiinţă pentru această perioadă.
 

TIPURI DE FACTORI DE RISC

Factorii de risc pot să acţioneze asupra organismului animal atât individual, cât şi împreună, cu consecinţe în scăderea consumului de furaje şi implicit în reducerea sintezei laptelui de către glanda mamară.

Aceştia se grupează în două categorii: factori de risc care ţin de individ şi factori de risc care ţin de managementul fermei.

• Individuali

- vaca a născut gemeni;

- vaca a avut probleme la fătare;

- stare de întreţinere extremă (foarte slab sau foarte gras);

- repaus mamar mai lung de 70 de zile;

- are probleme în mers (şchiopătat);

- stres social (animalele sunt deranjate frecvent).

• Legaţi de managementul fermei

- nutriţie corectă (conţinutul de nutriente, mărimea fragmentelor de furaje, palatabilitatea şi accesibilitatea fruajului, antagonişti furajeri);

- stresul termic, mai ales pe timp de vară;

- confortul vacilor;

- accesul la apă, supraaglomerarea, front de furajare limitat;

- deranjări frecvente ale vacilor;

- prea puţine zile cu o alimentaţie corespunzătoare înainte de fătare;

- scăderea puterii de apărare a organismului împotriva microbilor;

- mamitele etc.


HRANA ÎN REPAUSUL MAMAR

Am precizat şi în conţinutul altor articole că pentru perioada de repaus mamar este recomandată o raţie de hrană cu multe fibre celulozice, cu o mare proporţie de fragmente de furaj mai lungi de 8-10 cm, cu un conţinut mai scăzut de energie şi proteină, decât raţia vacilor în lactaţie, cu o umiditate potrivită pentru a-i spori palatabilitatea (gustul), iar partea minerală să fie mai bogată în anioni (cloruri, sulfaţi, fosfaţi), decât în cationi, aşa cum sunt: potasiu, sodiu, magneziu, şi lipsită de antagonişti ai nutrientelor.

Dacă se îndeplinesc aceste condiţii, sinteza laptelui ajunge mai repede la maximum după fătare, iar sănătatea metabolică şi reproductivă se menţine la parametri normali.