Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Performanţa în oierit, etalată în Poiana Corlate

Publicat: 24 februarie 2018 - 02:38
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După o lungă pauză, oierii sălăjeni au reluat în anul 2016 tradiţia de a organiza expoziţii de ovine într-o nouă locaţie, în apropierea oraşului Şimleul Silvaniei, pe o vale care duce la un platou superb - Poiana Corlate -, înconjurată din trei părţi de o pădure seculară şi pe o parte de pensiunea Randra. Aici, în data de 5 octombrie, s-a ţinut cea de-a şasea expoziţie de ovine a crescătorilor din judeţul Sălaj, coordonată de Nicolae Pop Ţap, preşedinteleAsociaţiei Crescătorilor de ovine din acest judeţ.

Perimetrul judeţului Sălaj cuprinde o zonă întinsă de dealuri şi coline cu pante mici, favorabile pentru păşuni şi pajişti cultivate, pentru rumegătoare. Oraşul Şimleul Silvaniei este situat în nord-vestul regiunii istorice Crişana, în partea de vest a judeţului Sălaj, în depresiunea Şimleului, străbătută de râul Crasna. Localitatea este înconjurată de păduri seculare de foioase, vii, livezi de pomi fructiferi, bine întreţinute şi productive.

Expoziţie de ovine a crescătorilor din judeţul SălajClick pe poza pentru galerie!
Şimleul Silvaniei păstrează încă vestigiile din vechea aşezare dacică Dacidava şi a fost atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1251, ca târg cu denumirea de Oppidum Somllyo. În perioada medievală, pentru mult timp, a fost reşedinţa principilor ardeleni din familia Bathory. Începând cu anul 1817 devine un centru important al intelectualităţii, care organizează o şcoală primară românească, iar sub îndrumarea lui Simion Bărnuţiu îşi începe activitatea o filială a societăţii Astra şi tipografia Victoria care a editat cărţi în limba română.
Sălăjenii de astăzi au credinţă şi mare admiraţie pentru natură, respectând obiceiurile legate de renaşterea acesteia şi aducerea oilor la păşune. În fiecare an, în prima duminică la început de mai, îndeosebi în localitatea Pria, are loc sărbătoarea măsurişul laptelui la oi, cu alai şi mare petrecere ca rânduială a omeniei şi a pasiunii pentru oiţe.
Organizatorii expoziţiei de toamnă au avut ca obiectiv principal promovarea raselor româneşti de ovine, caprine şi a hibrizilor obţinuţi între aceste rase şi oi performante specializate pentru carne: Ile de France, Suffolk şi Hampshire, crescute în zonă.

Mielul dacic, haiducesc
Vizitatorii au avut ocazia să mănânce pe săturate din produsele tradiţionale procesate local (telemea, caş, virşli, pastramă etc.) şi tocăniţă la ceaun - bograci - după ce au săltat câte unul sau mai multe păhărele din renumita Palincă de Sălaj, de o calitate excepţională, specifică acestor meleaguri.
Marea surpriză, pentru toţi vizitatorii, a fost să guşte carne din mielul dacic sau haiducesc, pregătit cu o seară înainte, prin umplerea carcasei a trei batali cu orez, legume, cartofi şi mirodenii, după care au cusut despicătura şi s-a acoperit carcasa cu un strat de lut. Într-o groapă săpată şi umplută cu jar de stejar, s-au aşezat carcasele şi acoperite cu jar şi pământ s-au lăsat la copt până în ziua expoziţiei.

Oierii sălăjeni s-au întrecut între ei
Imediat după deschiderea oficială, de la care n-a lipsit Nicolae Cioranu, preşedintele Federaţiei Romovis 2010, grupul de personalităţi, oieri şi vizitatori s-au îndreptat spre boxele cu animale (60 de boxe) în care au fost expuse rase de oi, capre şi câini ciobăneşti.
Expoziţia a fost organizată în trei sectoare, primul ovine luate în controlul COP pentru producţia de lapte, al doilea, ovine luate în control pentru producţia de carne şi sectorul trei cu rase şi hibrizi specializaţi pentru producţia de carne.
• La primul sector s-a remarcat oierul Sabin Pop, care pentru o oaie de rasă Ţurcană, varietatea albă (belă), foarte bine dezvoltată cu caractere tipice şi frumoase, a primit marele premiu. Crescătorul Ioan Filip a primit premiu pentru un berbec de rasă Ţurcană brează, cu dezvoltare corporală mare, lână lungă şi albă şi conformaţie foarte bună. La oi mame, premiul a fost acordat crescătorului Călin Sabău. Premiul pentru mioare de rasă Ţurcană l-a obţinut oierul Ioan Mureşan, iar la tineretul an curent, oierul Istvan Kengyel, care a expus miei de 8 luni bine conformaţi şi dezvoltaţi.
• La sectorul al doilea au fost expuse ovine Ţurcană, varietatea bucălaie. Marele premiu a fost adjudecat, pentru toate ovinele expuse, de ciobăniţa Daniela Ancuţa Tomoş, care a adus oi şi berbeci de talie mare, cu lână lungă şi şuviţă clară. Premiul pentru berbeci l-a primit Mircea Tomoş, confirmând pasiunea, competenţa şi tradiţia unei familii de oieri sălăjeni moderni. Crescătorul Tudor Pal Pilt a fost premiat pentru un grup uniform de oi mame de calitate excepţională. La miori s-a evidenţiat efectivul lui Ionuţ Sălăjan, iar la mioare, oile lui Sorin Pal Pilt, ambii cu animale de calitate deosebită şi cu o stare de întreţinere foarte bună.
• În sectorul al treilea, înghesuiala a fost mare şi exclamaţiile de tipul “extraordinar de frumoase oi” se auzeau la tot pasul. Ovinele Ile de France, care au primit marele premiu la acest sector, proprietate a oierului Gorgy Kuglis, au făcut senzaţie prin frumuseţe, dezvoltare corporală, lărgimea şi adâncimea trunchiului şi armonia de ansamblu între regiunile corporale. Tot la această rasă, la oi mame, s-a remarcat oierul Grigorie Pop, cu oi bine întreţinute şi cu un aspect atrăgător.
Nici ovinele de rasă Suffolk nu au fost mai puţin apreciate. Crescătorul Mircea Tămaş, care deţine cel mai mare efectiv de ovine Suffolk din România (1500 ovine), a primit premiul pentru oi, iar crescătorul Leontin Antal junior pentru berbeci.
De un interes aparte s-au bucurat şi mieii hibrizi Ţurcană cu rasele Ile de France, Suffolk sau Hampshire, care au confirmat că între rasele autohtone şi cele specializate se poate obţine un efect heterozis ridicat şi un beneficiu economic important în buzunarul crescătorilor.
Vizitatorii, dar mai cu seamă copiii, au fost încântaţi de prezenţa caprelor Carpatine şi hibride cu Alpină Franceză expuse în câteva boxe. Dintre câinii de pază, Ciobănescul campion mondial, al oierului Ioan Orţan, a stârnit un viu interes şi aplauze admirative.
Pe un timp de toamnă minunat, în superba poiană Corlate, în compania mirosurilor de pastramă, mici, grătare şi tocăniţă, a urmat un festival de cântece folclorice care i-a binedispus pe toţi cei prezenţi.

Ioan PĂDEANU
Ioan CHERECHEŞ


ÎN SĂLAJ, ŢURCANA A ÎNLOCUIT MERINOSUL TRANSILVĂNEAN
Cu douăzeci şi cinci de ani în urmă, în judeţul Sălaj, se creşteau, conform zonării raselor de ovine, aproape numai oi de rasă Merinos de Transilvania, tipul de colină, oile adulte având o greutate moderată de 40-50 kg. La expoziţia din acest an, aceste oi cu lână fină nu au fost prezente, deoarece ponderea în structura de rasă a judeţului Sălaj o deţin tot oile Ţurcane, preferate de oierii băştinaşi datorită rezistenţei şi rusticităţii lor. În expoziţie, toate ovinele de rasă Ţurcană s-au evidenţiat prin vigoare, armonie şi dezvoltare corporală.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Vizualizat: 737 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?