Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

„Pensiune” de 2 margarete pentru bivolii lui Eugen Ţânţ

Publicat: 08 iunie 2022 - 17:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Imediat ce revista-ferma.ro a postat un reportaj despre Mihai Marinescu, un crescător de bivoli care a făcut din ferma sa o afacere de succes, un alt fermier ne-a trimis câteva poze cu bivolii săi. 

Aşa am făcut cunoştinţă cu sibianul Eugen Ţânţ, născut şi crescut în satul Retiş, comuna Brădeni, o aşezare risipită undeva la graniţa a trei dintre judeţele transilvane: Sibiu, Braşov şi Mureş. După ce a muncit mai bine de zece ani în Spania, în viticultură, şi cu mare chin şi sudoare a strâns câţiva bănuţi, a revenit acasă să prindă rădăcini.

eugen tânÅ£_b 

 

De la oi, la ferma de bivoli


„În anul 2013 am revenit din Spania să mă stabilesc pe plaiurile natale şi să investesc într-o afacere locală. M-am reprofilat pe creşterea animalelor, un domeniu care m-a atras mereu, mânat şi de dragostea mea pentru animale. Am început cu oi, am cumpărat din rasa Ţigaie şi ajunsesem undeva la peste 300 de capete. Lucrurile au mers destul de bine vreo trei ani când în anul 2016 am rămas fără îngrijitori. Atunci am fost nevoit să vând oile şi să încerc altceva. Şi am gândit că n-ar strica o fermă de bivoli”, ne-a declarat crescătorul.

 

A început de la 10 animale


Eugen Ţânţ a mers în Tara Făgăraşului, unde ştia că tradiţia creşterii bivolilor nu dispăruse, şi a cumpărat 10 animale de la gospodarii din Cuciulata. A dat pe ele 4.000 de lei (echivalentul a 1.000 de euro, la acea vreme). Apoi, a mai cumpărat încă două juninci la prima fătare şi o bivoliţă cu viţelul, de a ajuns la un efectiv total de 20 de animale, cu tot cu tineret.

ferma bivoli 01_b 

 

Dintr-o ruină a făcut o „pensiune” de 2 margarete!


Ferma lui este amenajată într-un fost sector zootehnic. A participat la o licitaţie cu vânzare şi şi-a atribuit trei grajduri de la fostulCAPRetiş, care ajunsese o ruină, fără acoperişuri şi instalaţiile, cu zidurile surpate. Spune că a dat pe ele circa 10 mii de euro; un preţ bun, după aprecierea sa, apoi le-a modernizat.

„Prima dată am făcut acoperişurile, am reparat pe unde se mai putea, apoi am înlocuit instalaţia de apă şi am montat adăpători automate. Au urmat şi celelalte, fosa septică, evacuarea dejecţiilor. Animalele mele au destulă mâncare, nu-s pretenţioase, la capătul grajdurilor este un mic lac unde se pot răcori. Pot spune că bivolii mei au parte de regim de... pensiune de 2 margarete”, precizează fermierul. 

ferma bivoli 03_b 

 

Are suficient teren agricol!


Eugen Ţânţ are păşune suficientă pentru animalele sale. A cumpărat de la oameni pământ sau a făcut schimb de terenuri, aducând lângă fermă o suprafaţă de 36 de hectare. De asemenea, a mai închiriat de la primărie încă 20 de hectare din imaşul comunal, nu departe de sat. Pe lângă acestea, mai deţine câteva zeci de hectare de teren arabil în care cultivă: lucernă, grâu, porumb şi floarea-soarelui pentru furajarea animalelor sale.

Are şi utilajele necesare iar anul trecut şi-a permis să cumpere o combină Claas, să nu mai stea la mâna vecinilor, iar din toamnă şi-a propus să achiziţioneze încă un tractor de putere mai mare. Lucrările agricole şi le realizează singur!

ferma bivoli 02_b 


Se mândreşte cu afacerea sa


„Nimeni nu credea că bivoliţele se vor învăţa atât de uşor să fie mulse cu instalaţia mecanică. Primele patru mulsori au fost ceva mai grele până s-au deprins. Acuma am 10 animale la muls, de două ori pe zi şi în total stângem până la 50 de litri de lapte zilnic. Cum termin de muls, iau laptele gras de la fermă, îl duc acasă, îi dau cheag şi îl prelucrez în sistem tradiţional. Am amenajat o sală cu minime dotări, care respectă regulile tehnologice şi de igienă şi, împreună cu soţia mea am început să facem produse lactate: telemea, caş, unt, caşcaval”, spune sibianul. 

Zilnic vinde produsele de acasă, duce telemeaua şi alte comenzi la un magazin din Agnita de trei ori pe săptămână, dar şi la Sighişoara, la două săptămâni, joia.

 

Ferma de familie îi asigură un trai decent


Crescătorul de bivoli din Retiş îşi doreşte să dezvolte afacerea, însă pe măsura acumulării de capital pe care să-l reinvestească. Ştie că o va lăsa pe mâni bune.

„Aş vrea pe viitor să mă extind şi să-i las ferma băiatului cel mare, Vlad. E la liceu în Agnita şi îi plac mult bivolii. Când nu-i la şcoală, vine şi mulge bivoliţele cu aparatul mecanic. Animalele l-au îndrăgit, când le strigă vin toate către el şi-şi aşează botul pe umărul lui în semn de afecţiune”,spune crescătorul din Sibiu.

În ferma de bivoli de la Retiş este implicată întreaga familie. Soţia se ocupă de partea de procesare, el de treburile câmpului şi ale zootehniei, iar copiii dau şi ei o mână de ajutor.

muls automatizat bivoli_b 


DE CE ESTE ATÂT DE APRECIAT LAPTELE DE BUBALINE?


În Ţara Făgăraşului bivoliţelor li se spune drigane. Sunt mai rezistente la boli decât vacile, iar laptele lor, în comparaţie cu cel de vacă, are de două ori mai multă grăsime, e mai săţios şi conţine cu până la 45% mai multe proteine şi cu 60% mai puţin colesterol.

Producţia este în jur de 1.700 litri pe lactaţie, laptele caracterizându-se printr-o culoare albă şi un gust plăcut, dulceag, puterea de smântânire fiind mai mică decât aceea a laptelui de vacă. Din laptele de bivoliţă se obţin preparate foarte apreciate: brânzeturile Mozzarella, Cheddar, brânză telemea.

Datorită conţinutului ridicat de grăsime (7-8%), ală­turi de cazeină, laptele de bivoliţă se foloseşte cu bune rezultate la fabricarea iaurtului.

 

SPRIJIN PENTRU BUBALINE


Cuantumul aferent Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) pentru anul de cerere 2021 pentru specia bovine, categoria bivoliţe de lapte, este de 158,6102 euro pe cap/animal, adică 784,723 lei.

Termenul pentru autorizarea la plată a subvenţiilor pe 2021 este 30 iunie 2022.

Pentru anul 2020,SCZla bivolițe a fost de 160,3359 euro/cap de animal.

 

Caşul şi telemeaua din lapte de bivoliţă se vând cu 20, respectiv 22 de lei kilogramul iar laptele proaspăt cu 10 lei litrul. Untul gras costă 60 de lei kilogramul.

vlad tant_b

Vlad Ţânţ calcă pe urmele tatălui său şi se implică activ în ferma familiei

 

un articol de

MARIAN MUŞAT

 

Vizualizat: 3534 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?