Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pe Drumul Regelui, la ferma lui Petrişor

Publicat: 29 ianuarie 2021 - 17:37
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Deşi are doar 21 de ani, Petrişor Golu din Bengeşti, jud. Gorj îşi duce la îndeplinire sarcinile din ferma familiei cu experienţa şi înţelepciunea unui agricultor cu state vechi.

Afacerea zootehnică s-a născut şi a crescut în familia Golu datorită tatălui lui Petrişor, căruia îi erau tare dragi animalele. După armată, Petre Golu s-a tocmit cioban la oi. A cunoscut-o pe Maria, s-au căsătorit şi au decis să pună bazele unei ferme de ovine în localitatea vecină, la Câmpu Mare. S-au ridicat de la zero iar când copiii au crescut şi au început să-i ajute, s-au gândit să aducă în fermă şi câteva bovine.

petrisor 1_b

„Primele 15 juninci le-am cumpărat de la Cluj, două Angus şi 13 Bălţate. Am văzut că cele de carne se adaptează foarte bine la zona noastră şi sunt uşor de întreţinut, aşa că am hotărât să mergem pe această rasă”, spune tânărul Petrişor Golu. Au cumpărat taurii de la Karpaten Meat şi tot cu ei au făcut un contract pentru livrarea viţeilor. Femelele sunt oprite pentru înmulţirea şi ameliorarea efectivului iar masculii, după ce stau 8 luni la mame, sunt îngrăşaţi timp de 3 luni pe stabulaţie şi livraţi când ajung la 350-400 de kg.

petrisor 2 cu oile la munte_b

 Pe la sfârşitul lunii mai, vacile şi oile sunt urcate la munte. Trei zile la pas durează traseul lung de 40 de km, din ferma de la Câmpu Mare până sus, în Transalpina. Oile din fotografie sunt surprinse în staţiunea Rânca, în drumul lor spre păşunea alpină.

petrisor 10_b La ferma dintre nori...

Am ajuns la ferma lui Petrişor din Transalpina într-o după-amiază de sfârşit de august, după ce am parcurs un drum anevoios. Aici, la peste 2000 de metri altitudine, printre crestele şi văile Parângului, păşunează peste vară peste 200 de vaci mame Angus, plus tineretul şi taurii, dar şi turma de 500 de capete de oi.

Ferma alpină se întinde pe păşunile a doi munţi, pe 400 de hectare concesionate pentru şapte ani. Doi oameni au în grijă animalele, un cioban la oi şi unul care supraveghează vacile. Grea misiune pentru cel din urmă, din cauză că zona este greu accesibilă iar animalele sunt răsfirate cât vezi cu ochii. Seara însă, când începe soarele să apună, vacile vin agale la stână, atrase parcă de sunetul talăngilor.
Petrişor merge la munte săptămânal pentru a duce provizii angajaţilor şi verifică starea animalelor şi a păşunii.
De fermă se ocupă împreună cu părinţii, dar are şi sprijinul celor trei surori mai mari.

 

Investiţii fără împrumuturi

 

Toate investiţiile în animale, saivane, utilaje şi teren le-au făcut cu bani proprii şi din subvenţii. Furajele şi le produc în mare parte. Cultivă 50 de hectare cu porumb boabe şi siloz iar pe perioada stabulaţiei vacile primesc siloz şi au paie şi fân la discreţie. Iarna, animalele îşi petrec mai tot timpul pe câmp, pe cele 100 de hectare din jurul fermei.

Sectorul ovin trece printr-un proces de schimbare a rasei. „Vrem să avem în turmă doar Breze, pentru că sunt prolifice, adaptate foarte bine la munte şi putem să ţinem mai puţine capete, dar cu câştiguri mai mari”, explică tânărul fermier.
Oile sunt mulse primăvara trei-patru luni, după vânzarea mieilor iar apoi sunt urcate la munte şi lăsate sterpe, deoarece cheltuielile cu mulsul şi procesarea laptelui s-au dovedit a fi prea mari în zona alpină.

 

Tânăr fermier în România

 petrisor 4 (1)_b

Am rămas pe păşunea alpină cu Petrişor, cu sora lui Petruţa şi prietenele lor până când soarele s-a pierdut după munţi. Mă bucur sincer că datorită tinerilor ca ei tradiţiile noastre în creşterea animalelor vor supravieţui unor vremuri cel puţin neprielnice. Să nu uite guvernanţii noştri că pasiunea asta pentru agricultură, moştenită peste generaţii şi cultivată de tinerii fermieri, face parte din zestrea noastră. Să nu ne facem că uităm cât este de important să le asigurăm un sprijin real şi condiţii decente pentru a-şi continua activitatea!

petrisor 11_b

PROCESAREA SUNĂ BINE!
La ferma lui Petrişor nu există o limită când vine vorba de extindere. „Mergem mai departe, vrem să facem performanţă şi să mărim efectivul. Vom accesa un proiect pentru abatorizare şi carmangerie ca să obţinem câştiguri mai mari. La un viţel de 400 de kg aproape se triplează preţul dacă vindem produse finite”, spune Petrişor Golu.
Tânărul gorjean este student în anul II la Facultatea de Zootehnie din Timişoara. Reuşeşte să îşi facă timp şi pentru şcoală, dar şi pentru a se bucura de viaţă. Recunoaşte că ferma familiei este principalul „consumator” de timp, dar nu ar da asta pe nimic altceva.

petrisor 9_b

petrisor 8_b

petrisor 7_b

petrisor 3_b

un articol de
NICOLETA DRAGOMIR

Vizualizat: 3731 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?