Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Păşunea - aur comunal!

Publicat: 22 iulie 2019 - 14:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Puţine sunt comunele din ţara noastră în care să fie toată lumea mulţumită de… păşune. Unii nu au destulă suprafaţă de păşunat, alţii plătesc redevenţe prea mari pe hectar, şi uite-aşa nimic nu e mai preţios pentru crescătorii de animale decât pajiştea. Am putea-o numi chiar… aur comunal!

În context, Vasile Biriş, preşedintele Asociaţiei de Crescători de Animale din Iernut, judeţul Mureş, ne-a relatat povestea păşunii din 2016 până în prezent. Situaţia nu ne este străină ochilor la citire. “În anul 2016, primăria Iernut o scos o suprafaţă de păşune la licitaţie, la care m-am prezentat numai eu. S-a repetat de patru ori licitaţia, că aşa e legea, şi am încheiat contractul de concesiune în data de 3 august 2016. Am făcut nenumărate adrese la primărie să vină să mi-o măsoare şi să mi-o dea în posesie, să pot intra cu animalele pe păşune. Nu am primit nici un răspuns şi nu a venit nimeni care să îmi pună în posesie păşunea. Nu am putut păşuna acolo. În schimb, pe păşunea aia păşuna Mărginean Gheorghe, care e văr cu viceprimarul.

Primaria Iernut_b
În anul 2017, aceeaşi poveste. Am făcut din nou nenumărate plângeri la poliţia locală, adrese la primărie, la avocatul popurului, peste tot..., pentru că eu aveam contractul semnat, iar ei nu au vrut să îmi dea păşunea să mă folosesc de ea, ci aceluiaşi Mărginean Gheorghe îi dădeau voie să păşuneze acolo. Cu toate că eu am încheiat contractul în data de 3 august, m-au pus să plătesc redevenţa pe tot anul 2016 şi pe tot anul 2017. Eu, pentru că am avut contract, trebuia să plătesc, ceea ce am şi făcut, dar de păşunat nu am putut.
Văzând care este situaţia, am completat titlul executoriu la judecătorie la Luduş, la care am avut câştig de cauză, dar în 2018 era pe rol procesul cu primăria. Mie, fiindcă am avut litigiu, nu au mai vrut să îmi dea nici un metru pătrat de păşune, am rămas fără ea complet. Anul acesta, trei cetăţeni din sat şi-au vândut animalele, printre care şi Mărginean Gheorghe, Rosman Maria şi Moldovan Viorel. Am făcut cerere la primărie, la Consiliul Local, pentru păşune. Au zis că, cu toate că nu au animale, cei trei sunt pe contract şi ăla e valabil zece ani. Dar, în lege spune clar că odată ce îşi vinde animalele, contractul se reziliază în termen de cinci zile şi păşunea se dă altcuiva”, ne-a spus Vasile Biriş necăjit.

RASPUNS-ADRESA-IERNUTl19_b

Nici împărţirea păşunii nu se face ca-n lege!
Totodată, el reclamă şi nerespectarea legii privind împărţirea păşunii, argumentând: „Lui Vasile Biriş Junior, la 400 de oi şi 19 vaci, i-au dat cinci hectare de păşune, iar Biriş Viorel are o sută şi ceva de oi şi 12 hectare de păşune, o diferenţă foarte mare şi deloc normală. Asta pentru că s-a schimbat legea şi păşunea se dă prin atribuire directă proporţional cu numărul de animale. Uite proporţionalitatea făcută de primărie! Eu sunt preşedinte de asociaţie, dar nu trebuie neapărat pe asociaţie să se dea păşunea, ci fiecare om să aibă destul pentru animalele lui”, a precizat fermierul.

300 de oi cu certificat de origine, la abator!
Vasile Biriş a fost nevoit să vândă o treime din oi. Toate au mers... la tăiere. „Anul trecut, neavând păşune, a trebuit să-mi vând trei sute de oi la abator. Animale cu certificat de origine, înscrise în Registrul Genealogic; pe toate le-am dat la un preţ de nimic. Acum mai am vreo 600 de oi, am închiriat ceva păşuni particulare pentru ele, dar tot este puţin”, adaugă el.

Păşune fără stăpân?!
Păşune ar fi, dar nu este voinţă din partea primăriei, susţine oierul, care a mers cu problema în mână până la minister. „Anul trecut, ca preşedinte de Asociaţie, am făcut adrese şi am fost în audienţă la domnul ministru Daea, căruia i-am spus că până în 2017 primăria a avut 720 de hectare de păşune şi s-au scos din suprafaţa aceasta 200 de hectare. Au rămas de izbelişte... Nouă ne spun că nu au acte pentru păşunea aia şi nu ne-o pot concesiona fără acte. Dar actele cine le face? Atunci, în urma adresei mele, în Legea Zootehniei, s-a specificat într-un articol că, de pildă, consiliile locale, judeţene şi ADS care deţin în proprietate privată sau în orice fel de formă păşune, trebuie să o închirieze crescătorilor de animale. Am făcut iar adresă, dar nu o ia nimeni în considerare. A rămas de izbelişte. Acum cresc mărăcini!”, conchide mâhnit Vasile Biriş.

De la primărie citire...
Am trimis din partea redacţiei Ferma o adresă oficială către Primăria Iernut, pentru a cere câteva lămuriri cu privire la distribuirea păşunii prin atribuire directă. Am solicitat şi un punct de vedere oficial referitor la situaţia crescătorilor care nu au unde să-şi pască animalele. Iată ce ne-au răspuns autorităţile: „Pe raza oraşului Iernut a fost închiriată toată suprafaţa de păşune deţinută în proprietate privată, de 556,26 de hectare, înscrisă în cartea funciară, neexistând suprafaţă de păşune neatribuită.
Precizăm faptul că în anul 2018, la nivelul oraşului Iernut au fost încheiate contractele de închiriere, în baza cererilor depuse de către crescătorii de animale, persoane juridice şi fizice, care deţineau animale înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) şi al căror număr a fost confirmat prin adeverinţă emisă pe de o parte de către medicul veterinar, pe de altă parte de Registrul Agricol din cadrul instituţiei noastre”. Aşadar, din trei crescători care şi-au vândut animalele, primăria ştie doar de unul. Şi totul s-a făcut ca la carte.

O soluţie... de urgenţă!
Totuşi, se întrevede o soluţie, chiar dacă de urgenţă sau de compromis, pentru „crescătorii nemulţumiţi”. „Având în vedere că s-a eliberat o suprafaţă de păşune în satul Sfântu-Gheorghe, urmează să se organizeze la nivelul instituţiei noastre o nouă procedură de atribuire în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind procedura de închiriere a păşunilor aflate în proprietate privată a oraşului Iernut, aprobat prin H.C.L. nr 30/26.02.2018. Propunem crescătorilor de animale nemulţumiţi de suprafaţa de păşune închiriată deja să depună o solicitare pentru atribuirea suprafeţei de teren rămasă liberă, ulterior publicării anunţului pe site-ul primăriei şi la avizier.” se arată în încheierea răspusului autorităţilor.
I-am spus lui Vasile Biriş despre acest din urmă anunţ. Mi-a spus că va „sta cu ochii pe internet” şi va trece pe la primărie. Dacă se publică anunţul, va fi primul cu cererea la sediu. Aceasta este o soluţie de moment, un fel de „praf în ochi”, pentru că păşunea nu va fi niciodată destulă, şi nici nu o vor împărţi oamenilor în aşa fel încât să ajungă la toată lumea.

 

OAMENII DIN OARBA DE MUREŞ CONFIRMĂ
Spusele preşedintelui de asociaţie, Vasile Biriş, sunt întărite de declaraţia lui Alexandru Nagy, crescător de animale din Oarba de Mureş. „Acum ţinem animalele acasă, nu avem unde să le scoatem pe păşune. Pe ale mele le voi da lui Vasile Biriş să le îngrijească, să le ia cu ale lui la păşunat pe unde a închiriat. Suntem mai mulţi în situaţia asta. Aşa este, cum spune Biriş. Toată păşunea s-a dat la Gheorghe Mărgineanu; el nu e de loc de aici, numai că s-a mutat în comună. A adunat de prin toate părţile o grămadă de oi, dar nu sunt ale lui toate. Treburile sunt cam încurcate. Noi, crescătorii din Oarba, vrem să semnăm o sesizare, cu copie după buletin, altfel viceprimarul spune că le-am falsificat”, a precizat fermierul mureşean.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

Vizualizat: 346 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?