Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Păşunat fără intoxicaţii

Publicat: 16 martie 2017 - 18:28
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După o iarnă grea şi mai timpurie faţă de alţi ani, crescătorii de oi abia aşteaptă să scoată oile la păşunat, pentru că masa verde de pe pajişte este cel mai ieftin şi mai complet furaj pentru ovine. Însă, în anii anteriori, mai mulţi crescători de oi au semnalat că, imediat după scoaterea ovinelor la păşune, au avut mortalităţi în efectiv, foarte probabil din cauza consumului de plante toxice. 

O situaţie similară s-a întâlnit şi în perioadele secetoase din timpul verii, când iarba de pe păşune este insuficientă şi uscată, iar unele oi consumă şi plante mai puţin comestibile şi chiar toxice. De aceea am considerat că ar fi utile unele informaţii care să ajute crescătorii de oi să evite intoxicaţiile cu plante toxice, care au un ritm intens de creştere, fiind primele care vegetează primăvara.

la pascutClick pe poza pentru galerie!

Câteva plante cu potenţial toxic pentru ovine
• Feriga de câmp (Pteridium aquilinum) şi feriga comună (Dryopteris filix-mas) sunt foarte răspândite pe dealuri şi la câmpie, pe terenuri umede şi bogate în siliciu şi, ocazional, la marginea pădurilor în poieni şi pajişti. În judeţul Caraş-Severin, în zonele cu mai puţine animale erbivore, feriga a invadat sute de hectare de păşune.
Feriga are un rizom bine dezvoltat (10-20 cm) din care pornesc numeroase rădăcini subţiri ce conferă plantei o vigoare ridicată. Imediat după topirea zăpezii, vegetează foarte repede, datorită principiilor de creştere din rizomi, înainte ca iarba să crească şi, astfel, ocazional oile care ajung pe păşune, dornice de verdeaţă, o consumă. După ce creşte peste 10 cm, planta nu mai este consumată de ovine/caprine.
Consumul de ferigă în cantităţi mici (sub 1 kg) are un efect benefic, având acţiune paralizantă asupra unor paraziţi interni (cestode, trematode etc.), dar consumată în cantităţi mai mari determină diaree cu sânge, cistită hemoragică, modificări care conduc la o anemie progresivă. Toate părţile plantei conţin tiaminază, o substanţă toxică care produce anemia, un glicozid cianogen şi un factor care provoacă hematuria. Tratamentul se recomandă numai la animalele de talie mare, iar la ovine profilaxia este cea mai importantă, prin luarea măsurilor de îngrădire a zonelor cu ferigă sau prin eradicare. Fânul care conţine peste 20% ferigă de câmp nu se administrează în hrana animalelor.
• Cucuta (Conium maculatum) şi cucuta de baltă (Cicuta virosa) vegetează, de asemenea, primăvara foarte devreme prin locuri necultivate, pe malul apelor, lângă garduri, în marginea şanţurilor, pe mlaştini, păşuni târlite etc., fiind răspândită pe o arie largă din zonele de şes, deal şi până la munte.
Toate părţile cucutei sunt toxice, în special florile şi seminţele, iar toxicitatea nu scade prin uscare sau însilozare. Intoxicaţia cu cucută la ovine se întâlneşte mai frecvent primăvara, în primele zile de păşunat, când planta este de talie mică, suculentă şi crudă. După ce creşte, emană un miros neplăcut şi este ocolită de animale.
Cucuta conţine alcaloidul coniina, iar cucuta de baltă - cicutoxina, substanţe toxice care provoacă tulburări digestive, respiratorii, cardiace, urmate de paralizie şi moartea animalului prin asfixie. Pentru evitarea acestor neajunsuri, înainte de scoaterea oilor, păşunea se controlează şi dacă sunt plante de cucută, se defrişează.
• Brânduşele - de primăvară (Colchicum aestivale) şi de toamnă (Colchicum autumnale) - cresc mai frecvent pe pajiştile umede din zona fagului şi a molidului, fiind catalogate ca cele mai toxice plante din ţara noastră. Plantele conţin alacaloidul colchicina, care este localizat în toate părţile plantei (în stare verde sau uscată). Această toxină provoacă dereglări digestive, tremurături, mers dezordonat, scăderea temperaturii corpului şi, în final, paralizia centrilor respiratori şi decesul animalului.
Cele mai sensibile animale sunt bovinele urmate de ovine şi caprine.
Brânduşa de primăvară creşte odată cu iarba, iar până la apariţia florilor, se recunoaşte mai greu, frunzele ei (3-4) mai late şi cărnoase fiind confundate cu specii comestibile, cum ar fi golomăţul.
După apariţia florilor (1-3 pe plantă) de culoare liliachie, se recunoaşte uşor iar păşunatul se poate întrerupe.
Brânduşa de primăvară şi Brânduşa de toamnă nu formează tufe, ele cresc în grupuri mici sau solitar, răspândite prin covorul de iarbă. Păşunile invadate de brânduşe se pot curăţa doar prin scoaterea bulbilor acestor plante.
• Alte plante toxice, care vegetează la începutul primăverii, răspândite în toată ţara, de la câmpie la deal, sunt: Rostopasca (Chelidonium majus), Piciorul cocoşului (Ranunculus spp.), Mătrăguna (Atropa belladona) etc., însă ele vegetează ceva mai târziu şi de regulă sunt ocolite de animalele erbivore, având gust şi miros respingătoare.
În zona de deal şi montană, în perioada de vară, cu secetă prelungită, se pot întâmpla intoxicaţii şi cu alte plante: Laur, Omag, Spânz, {tirigoaie etc. Dar cele mai frecvente cazuri de intoxicaţii sunt la sfârşitul iernii şi începutul primăverii, după topirea zăpezii, când unele ovinele subnutrite şi dornice de masă verde consumă şi plante toxice.
Înainte de scoaterea oilor la păşunat, recomand să se inspecteze păşunea şi să se elimine plantele cu potenţial toxic puternic, pentru a evita pierderile sau dereglările aparatului digestiv, urinar şi nervos, ce influenţează productivitatea ovinelor şi eficienţa economică.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 705 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?