Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pasiune să fie! Iar dacă vin şi bani, cu atât mai bine

Publicat: 21 septembrie 2009 - 19:00
6 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Mai mult hobby decât afacere

Asociaţia Crescătorilor de Iepuri şi Animale de Blană din Timişoara a împlinit în 2007 o sută de ani de existenţă. Înainte de Revoluţia din 1989, asociaţia cuprindea şi sectoarele de creştere a porumbeilor şi a păsărilor, iar numărul membrilor se apropia de patru sute. După 89, cele trei tipuri de activităţi s-au despărţit.

Click pe poza pentru galerie!

Asociaţia timişoreană are în prezent afiliaţi peste 40 de crescători de iepuri, tendinţa fiind de uşoară creştere, iar efectivele deţinute de aceştia ajung la câteva sute de animale, în medie cam două sute/persoană, potrivit preşedintelui asociaţiei, Ioan Marincu, membru de peste 30 de ani, şi preşedinte al acestei structuri din 2007.

În trecut, crescătorii de iepuri bănăţeni nu urmăreau neapărat câştigul, iar cei mai mulţi dintre aceştia erau cetăţeni de etnie germană, care treptet s-au cam restras din România. Acum, am rămas noi, un grup de pasionaţi,” spune Ioan Marincu.

De fapt, pentru a avea constanţă în această activitate, nu trebuie să ţinteşti câştiguri foarte mari, cel puţin pentru început. „Diferenta dintre creşterea iepurilor privită ca hobby şi cea privită ca afacere este următoarea: cel care creşte un număr foarte mare de iepuri cu intenţia de a-i vinde o face pentru bani. Dacă nu-i merge afacerea într-o lună, acesta lichidează crescătoria şi începe altă activitate. Pe când noi urmărim un profit minim, iar aceasta nu este scopul în sine”, ne-a explicat Marincu.


Poate deveni creşterea iepurilor o afacere de succes?

În regimul trecut crescătoriile de stat preluau iepuri şi de la crescătorii particulari în schimbul unor sume de bani. Aceştia, la rândul lor primeau pe asociaţie porumb, orz, chiar şi grâu sub formă de spărtură, dar şi cuşti, la preţuri modice. Iepurii se sacrificau în abatoarele de stat, iar piaţa de desfacere a produselor era Occidentul.

În prezent, crescătorii timişoreni neavând ferme de mare producţie, nici sprijin real din partea statului, nu reuşesc să asigure constant un număr suficient de mare de animale, care să fie valorificate în industria cărnii din alte ţări.

Încercări în acest sens au fost, chiar înainte de 89, când crescătorii bănăţeni au pus bazele unei colaborări cu Germania: ei să crească iepurii, iar nemţii să-i valorifice pe pieţele lor, însă n-a reuşit, deoarece, susţine Marincu, nemţii sunt destul de pretenţioşi, apoi cantitatea de carne pe care o puteau oferi crescătorii autohtoni era nesatisfăcătoare pentru cererea de acolo, iar afacerea nu era rentabilă nici pentru crescătorii români.

În condiţiile de la noi, cu posibilităţile pe care le avem, astfel de relaţii cu alţii nu prea reuşesc şi atunci ne limităm la a creşte iepuri şi atât”, explică Ioan Marincu .

Pe de altă parte, asociaţia deşi încurajează orice investiţie profitabilă, se loveşte de lipsuri de ordin material. „La nivel de asociaţie stimulăm şi sprijinim orice iniţiativă legată de activităţi care sunt profitabile, însă nu e aşa de simplu. Pentru a avea la nivel de asociaţie un abator, acesta trebuie să fie autorizat, să corespundă standardelor CE, destul de restrictive, care impun de la dimensiunea abatorului, până la amplasarea acestuia în afara abatorul să fie localităţii. Ori noi n-avem spaţii, să nu mai vorbim despre angajaţi”, a adăugat Marincu.


Iepurii pentru reproducţie - mai rentabili

Anual, un crescător cu animale bine cotate, acest lucru fiind uşor de realizat în efective mici cum au în general crescătorii autohtoni, vinde cam jumătate din tineret, pentru reproducţie, preţul acestora fiind mai bun. „În momentul în care vinzi iepurele sub formă de carne, automat preţul lui a scăzut.

Un kilogram de carne de iepure costă în jur de o sută de mii, (10 lei, n.r.), să zicem, iar dacă iepurele are zece kilograme, venitul e de un milion (100 lei, n.r.). Dar acesta cântăreşte zece kilograme împreună cu blana, cu intestinele, cu oasele, pe care dacă le scazi, observi că preţul se reduce la jumătate.

Avantajos este să vinzi iepurele viu, în primul rând pentru că poţi să-l valorifici ca tineret, care are un preţ destul de bun: animalul până la 2,5 luni costă între 50 lei, pentru rasele Pitice, şi 100 lei, la rasele mijlocii. Dacă vindem exemplare din rase mai mari, la iepurii maturi putem vorbi de câteva milioane de lei vechi pe bucată: în primul rând pentru că majoritatea sunt testaţi ca reproducători, chiar şi femelele la prima împerechere.

Dacă el este şi tatuat, atât valoarea, cât şi preţul cresc. Pe când să obţii şase kilograme de carne la un iepure.., acesta trebuie întreţinut opt luni, şi numai cu furaje de foarte bună calitate şi concentrate etc.”, ne-a făcut un calcul Ioan Marincu. În felul acesta, un crescător poate realiza un venit de cel puţin câteva mii de lei noi, anual, în condiţiile unei vânzări modeste.

Valorificarea pentru blană nu reprezintă nici ea o soluţie, având în vedere că în România tăbăcarii aproape că au dispărut, la fel şi industria pielăriei.


Tot ce cumperi este scump, tot ce vinzi este ieftin

Pornind de la principiul că ”tot ce cumperi este scump, tot ce vinzi este ieftin”, care se potriveşte atât de bine pieţei din România, un crescător cu cel puţin o sută de iepuri poate stabili un total anual al cheltuielilor de câteva mii de lei noi, puţin sub cel al veniturilor.

Acestea nu includ însă şi munca depusă, sau hrana procurată din ograda proprie. „Noi nu ne cuantificăm munca în bani niciodată: ai terenul, ai produsul, tu depui munca. Dacă-ţi dai seama care sunt costurile reale (destul de mari), probabil că renunţi la activitate,” este de părere Ioan Marincu.

Deocamdată, crescătorii sunt mulţumiţi dacă pot realiza investiţiile minime pe care le presupune această activitate, pentru a-şi asigura cel puţin un spaţiu protejat de intemperii, dotat cu instalaţie de apă, ventilaţie, hrănitori-adăpători automate etc., cuşti, surse pentru furajare: cereale, precum porumb, orz, ovăz, şi neapărat partea de ierboase, lucernă sau trifoi, iarba fiind de slabă calitate, şi de ce nu, concentrate.


CREŞTEREA IEPURILOR - AFACERE??

Ioan Marincu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Iepuri şi Animale de Blană din Timişoara: „E greu de spus că iepurii în România sunt o afacere în acest moment. Ei pot deveni aşa ceva, dar aceasta presupune să ai o crescătorie foarte mare cu mulţi iepuri, ceea ce presupune automat să ai angajaţi şi de aici mai departe lucrurile se complică.

Apoi, reala problemă intervine după ce ai făcut investiţia, când trebuie să găseşti piaţă de desfacere pentru carnea sau pentru blana de iepure, produse care nu se mai prea caută în zilele noastre.”

Vizualizat: 759 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
6.
Aici aveti micro-ferma mea
|
03. 28, 2013. Thursday 21:04
http://lolzap.sunphoto.ro Va astept.
5.
afaceri-iepuri.ro
|
02. 18, 2011. Friday 22:02
o mare teapa. nu urmaresc decat sa-si vanda ghidul ala de 2 lei. nu-l comandati, e doar o compilatie de pagini web. cititi forumurile de specialitate si va lamuriti cum e cu afacerea cu iepuri. nu-i asa matei gabriel. si andrei. un tepar in plus.
4.
Anonim
|
01. 29, 2011. Saturday 15:38
As dori mai multe amanunte despre aceasta mica afacere cu iepuri pe adresa mea de mail:night.angel2007@yahoo.com
3.
informatie
|
04. 15, 2010. Thursday 23:31
salutari-doresc informatii cu privire la o ferma -microferma de crestere a iepurilor pentru carne si nu in ultimul rind o asociatie pentru inscriere ci_cristi@yahoo.com
2.
afacere din cresterea iepurilor?
|
02. 18, 2010. Thursday 11:57
am tot citit ca cresterea iepurilor de cas poate fi o afacere .Am ceva teren .Imi poate da cineva informatii despre cheltuielile necesare pt cresterea iepurilor de ex, la adresa liliana27081@yahoo.com
1.
ferma
|
01. 27, 2010. Wednesday 15:53
buna as dori niste informatii despre iepuri , vreau sa-mi fac o ferma de iepuri si doresc niste informatii despre o ferma de iepuri astept parerile voastre la tiberiu_serdean@yahoo.com sunt din cluj mersi
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!