Acum câţiva ani, internetul era plin de articole care recomandau creşterea prepeliţelor celor dornici să înceapă o afacere în agricultură. Din lecturi reieşea că aceasta este ”afacerea secolului”. Unii s-au mulţumit numai să citească şi au trecut la următorul articol, cel despre cultivarea cătinei, prezentată tot ca ”afacerea secolului”. Alţii s-au apucat chiar să crească prepeliţe şi alegerea le-a fost o reuşită.
Dintre cei care au ales să investească în afacerea cu prepeliţe, unii au abandonat, din diverse motive, de unde rezultă că un articol de promovare a unei afaceri nu garantează succesul. Există atâtea variabile, încât eşecul te paşte la tot pasul. Cu toate acestea, unii crescători de prepeliţe s-au ţinut de treabă şi au reuşit să-şi dezvolte afacerea. Unul dintre aceştia e Mihai Dumitru, din satul Fundeni, comuna Dobroeşti, jud. Ilfov, fiind de profesie - acest lucru cred că a contat enorm în parcursul său antreprenorial - inginer zootehnist.
Pe Mihai l-am cunoscut la ”Iarmarocul din Obor”, un proiect finanţat din fonduri europene, pentru a-i sprijini pe producătorii agricoli să-şi vândă marfa la piaţă. Fermierul participă la proiect în calitate de membru fondator. De crescut prepeliţe s-a apucat după ce a citit articole pe internet dedicate acestui subiect. ”Am început cu fratele meu, Alexandru Dumitru, care e medic veterinar. Ne-am dus la un crescător de prepeliţe, în Braşov, şi am cumpărat de acolo zece cuşti, două incubatoare şi şase sute de ouă pentru incubat. Toată investiţia a însumat 500 de euro”, îşi aminteşte Mihai. Primul spaţiu unde au crescut prepeliţele a fost un garaj din curtea casei din Dobroeşti. După 17 zile, a ieşit primul rând de pui. Jumătate femele, jumătate masculi. Randamentul a fost de 60% din cele 600 de ouă puse la incubat. După 6 săptămâni de la ieşirea din ou, prepeliţele încep să ouă. La început, a obţinut - din mica fermă amenajată în garaj - o sută de ouă pe zi, vândute prietenilor şi cunoştinţelor. ”După un an am reuşit să ne autorizăm sanitar-veterinar şi astfel am reuşit să livrăm magazinelor de cartier, să mergem în pieţe şi în târguri. Există cerere, desigur, dar dacă stai acasă şi nu umbli, nu vinzi”, mă asigură Mihai Dumitru. Tânărul este şi angajat al unei firme private, deci nu are tot timpul la dispoziţie pentru a-l dedica fermei sale.
Vânzările constante i-au ajutat pe cei doi fraţi crescători de prepeliţe să facă investiţii. Garajul s-a dovedit în cele din urmă neîncăpător pentru o afacere în dezvoltare. Având o gospodărie moştenită în comuna Hotarele, jud. Giurgiu, ei şi-au mutat afacerea acolo, dispunând de mai mult spaţiu, adică o hală nouă, construită din banii câştigaţi din vânzări. ~n prezent cresc la Hotarele cinci mii de păsări ouătoare. E o veritabilă afacere de familie, unde muncesc cei doi fraţi, fără să aibă măcar un singur angajat. Pentru hrănirea păsărilor, cumpără şrot de soia, de floarea-soarelui, grâu, porumb, dar reţeta de furajare e una proprie: ”M-am mai şi informat, am purtat corespondenţă pe interent cu un fermier din Venezuela”, spune Mihai.
Fraţii Dumitru vând ouă de prepeliţă proaspete, dar şi marinate în oţet, în borcan de 330 ml, în care toarnă şi suc de sfeclă. Livrarea o fac direct la client, cu maşini frigorifice închiriate, sau vine clientul la fermă, ca să vadă pe viu cum sunt crescute prepeliţele.
PERSPECTIVE FAVORABILE
Garajul din Dobroeşti nu a fost abandonat. Fraţii Dumitru l-au reamenajat şi reorganizat, iar în prezent fac demersuri ca să autorizeze spaţiul drept ”centru de ambalare”, statut care le va permite să livreze marfa în reţeaua de hypermarketuri. ”Am avut deja auditul de la DSVSA, ne-au făcut un referat favorabil, ar urma să primim ştampila ovală” precizează interlocutorul meu. Dacă va reuşi, într-un viitor apropiat, să bată palma cu hypermarketurile, Mihai va trebui să dispună de ouăle de la 100.000 de prepeliţe. Pentru asta, va trebui să mai convingă şi pe alţii să crească sau să-şi dezvolte actualele crescătorii. ”Am vrut să fac o asociaţie în 2013, dar nu am reuşit. Toţi vor să vândă, dar să stea acasă, să nu se mişte”, conchide fermierul. Totuşi, dacă va reuşi să iniţieze o colaborare cu marile magazine, poate şi alţi fermieri se vor mobiliza.