Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pajişte slabă, LAPTE PUŢIN - suplimentarea RAŢIEI VACILOR scoase la PĂŞUNE

Publicat: 07 mai 2019 - 10:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această perioadă din an vacile sunt deja sau, în funcţie de zonă, urmează să fie scoase la păşune. Furajele verzi provenite de pe pajişti naturale sau cultivate reprezintă, atât din punct de vedere nutritiv, cât şi economic, hrana de bază, deoarece ele pot acoperi 60-100% din cerinţele de hrană ale animalelor.

 

Cantitatea de furaj verde pe care o poate consuma o vacă este de 60-80 kg/zi şi poate asigura producţii de 13-15 litri de lapte pe zi. Peste acest nivel productiv, se impune suplimentarea raţiei cu amestecuri de concentrate, în cantitate de 0,1-0,35 kg/litrul de lapte.
Dacă păşunea este de calitate slabă, jumătate din cantitatea de furaj verde poate fi asigurată prin masa verde administrată la iesle. În acest scop pot fi folosite leguminoase perene cum ar fi lucerna sau trifoiul. Acestea au un aport proteic ridicat, respectiv 16-25 g PDIN şi 12-18 g PDIE/kg, un conţinut ridicat în calciu 2,5-4,5 g Ca/kg şi în caroten (45-65 mg caroten). La rumegătoare se utilizează în asociere cu gramineele anuale/perene sau ca supliment la pajiştile naturale, pentru echilibrarea energo-proteică a raţiilor.
Lucerna şi trifoiul se administrează sub formă pălită. Dacă sunt plouate sau cu rouă, ele produc tulburări gastrointestinale (meteorizaţii). La o vacă se recomandă un consum de 20-40 kg de lucernă sau trifoi, în completare la alte furaje verzi, de preferat graminee, pentru echilibrare energo-proteică.

Vaci_b

Furaj verde administrat la iesle
Prezint în continuare o raţie pentru o vacă cu o producţie de 25 litri de lapte, în perioada de păşunat. Fiind într-o perioadă a anului în care temperaturile nu sunt ridicate, iar regimul pluviometric e redus, masa verde de pe păşune nu satisface în totalitate necesarul de furaj al vacilor. În acest caz se impune completarea cu furaj verde, seara, la iesle. Se folosesc leguminoase precum lucernă sau trifoi, în funcţie de zona geografică.
Din tabelul 1 se poate constata că, pe lângă 35 kg de masă verde din păşune, raţia de bază este completată cu 30 kg furaj verde administrat la iesle. Această cantitate de masă verde asigură o producţie de circa 9,2-15,3 l lapte. Pentru un potenţial productiv de 25 l lapte, este necesară completarea cu furaje concentrate.

Completarea hranei cu concentrate
Situaţia impune ca seara la grajd să se administreze un supliment de masă verde. Dacă acest supliment este asigurat prin circa 30 kg de lucernă pălită, aportul proteic este foarte ridicat; în această situaţie se va utiliza ca nutreţ concentrat o cereală energetică, în cazul nostru orzul, de care este nevoie în cantitate de 5 kg. Folosirea lucernei masă verde, corectată energetic cu orzul, ridică mult nivelul productiv al raţiei de bază. Această raţie de bază corectată trebuie suplimentată cu o cantitate mai redusă de amestec de concentrate de producţie (tabelul 2) respectiv de 3,5 kg pentru a susţine o producţie zilnică de 25 l lapte.
În cazul acestei raţii, structura este de circa 66% furaje verzi şi de circa 34% concentrate (orz plus amestec de producţie), consumul din această ultimă categorie fiind de 0,34 kg pentru 1 litru lapte.
Dacă în fermă sunt vaci cu producţii mai mari de 25 l lapte pe zi, cantitatea de amestec de producţie poate creşte, corelat cu producţia de lapte a vacii. Amestecul pentru această raţie este format din triticale şi orz (materii prime energetice) şi şrot de floarea-soarelui (ca furaj proteic). Acest amestec de producţie este necesar doar vacilor cu producţii mari de lapte. De nelipsit dintr-un amestec de producţie este partea minerală, reprezentată de creta furajeră, fosfatul dicalcic, de sare şi de un premix vitamino-mineral.


TABELUL 1: RAŢIA PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 650 KG, CU O PRODUCŢIE DE 25 L LAPTE

tab1vaca219_b
*diferenţa până la acoperirea necesarului se asigură prin sare bulgări
Structura raţiei: furaje verzi - 66,2%; concentrate - 33,8% (0,34 kg/l lapte).

 


TABELUL 2: AMESTEC DE PRODUCŢIE

tab2vaca219_b
LEGENDĂ TABELE:
SU - substanţă uscată;
UIDL - unitatea de încărcare digestivă pentru vaca de lapte;
UFL - unităţi furajere lapte;
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)

Vizualizat: 854 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?