Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

OUL ROMÂNESC a rămas şi fără preţ şi fără piaţă

Publicat: 07 august 2018 - 18:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Vă semnalam în numărul trecut al revistei că unităţile producătoare de ouă din România se confruntă cu dificultăţi majore în valorificarea producţiei. Dacă în problema blocajului la livrarea ouălor, din prima jumătate a anului 2018, există speranţa că lunile iulie-august ar putea aduce rezolvarea, odată cu reînceperea distribuirii producţiei către comercianţii care trec la o nouă etapă de aprovizionări, în legătură cu nivelul preţurilor de valorificare emoţiile rămân. 

La societatea Condor SA Matca, judeţul Galaţi, stocurile de ouă se ridicau la 1,5-2 milioane de bucăţi în luna mai 2018. În acel moment, unitatea funcţiona la capacitate maximă, respectiv cu 130 de mii de găini ouătoare, cu o producţie de ouă de peste 90%.

Condor SA MatcaClick pe poza pentru galerie!

Furajul înseamnă 70% din costul oului
”Pentru aceste producţii performante, este necesar să dispunem şi de furajele corespunzătoare. Ni le producem singuri, având în exploatare 250 ha de teren arabil şi achiziţionând grâu şi porumb de la fermele din jur. {roturile de floarea-soarelui şi de soia le importăm, dar ne aprovizionăm şi din piaţa internă, în măsura ofertelor existente. În fermele noastre se consumă aproximativ 700 tone de furaje/lună şi ne interesează foarte mult calitatea acestora, deoarece 70% din costul oului îl reprezintă furajul”, preciza inginerul Ioan Gavril, directorul unităţii gălăţene. Astăzi, la Condor Matca, consumul de furaj/ou a ajuns la 132-135 grame, preţul total de producţie fiind de aproximativ 0,25-0,30 lei/ou.

Mult sub pragul rentabilităţii
În privinţa valorificării ouălor, pe lângă blocajele pe care le întâlnim în fiecare an la diferite intensităţi - în ultima perioadă, anii 2016 şi 2018 fiind cei mai problematici -, se pune şi semnul de întrebare în privinţa preţurilor. ”Noi producem aproximativ 50 milioane de ouă anual. Dacă înmulţim acest număr de ouă cu preţul de cost/ou, respectiv cu 0,25-0,30 lei/ou, aflăm cifra de afaceri anuală. Însă, dacă înmulţim cu preţul la raft, de aproximativ 0,65-0,70 lei/ou, vom obţine o cu totul altă sumă. Diferenţa nu înseamnă profit al producătorului, deoarece acesta câştigă doar aproximativ 0,02-0,03 lei/ou, preţul de valorificare fiind de aproximativ 0,32-0,33 lei/ou”, explica Ioan Gavril. Din păcate, în condiţiile lipsei beneficiarilor, ouăle pentru consum le-a valorificat la industrie, pentru producerea prafului de ouă. În luna mai, de exemplu, au vândut către industrie aproximativ 600.000 de ouă la preţuri sub costul de producţie, ajungând şi la 0,12 lei/ou. “Altădată, oul şi cartoful combăteau sărăcia românilor, astăzi nici pe acestea nu le mai avem la îndemână. Sperăm, totuşi, să ne menţinem în zona de profit, aşa cum am fost dintotdeauna, chiar dacă am avut greutăţi mari. Vom trece şi peste acest an, soluţia noastră constând din sporirea producţiei, în condiţii de reducere a preţurilor de cost. Aceasta se realizează, desigur, prin investiţii atât în valorificarea maximă a resurselor - hale reamenajate, dotări tehnice -, cât şi în modernizarea fluxului de producţie”, menţiona fermierul.

Extinderea capacităţilor de producţie ar putea salva profitul
De-a lungul timpului, SC Condor SA Matca, a investit constant în modernizarea fluxului de obţinere a ouălor, una dintre cele mai importante fiind realizată prin SAPARD, de aproximativ 2 milioane de euro, în anul 2007, în dotări cu utilaje importate din Germania. Acum este vizată extinderea capacităţii de producţie a ouălor cu cifra 3, în comuna Matca. Proiectul SAPARD a presupus un aport propriu de un milion de euro, bani împrumutaţi de la bănci, creditul fiind achitat în anul 2017. Practic, anul 2018 este primul fără datorii la bănci, pe segmentul împrumuturilor pentru investiţii pe proiecte cofinanţate de UE. De asemenea, se pregăteşte demararea lucrărilor de modernizare a FNC-ului, printr-un proiect de aproximativ 5 milioane de euro. ”În acest moment, avem trei ferme de găini ouătoare. La Ferma Matca, deţinem 3 hale pentru găini şi una pentru pui, iar la fermele din Blânzi şi Corod avem câte 4 hale de găini. Investiţiile vrem să le realizăm la Matca, în hale - cu aproximativ 130 de mii de euro din fonduri proprii şi credite şi în FNC - printr-un proiect european deja depus. Sperăm să primim finanţare şi să putem construi cele două silozuri, cu o capacitate de 2 mii de tone fiecare”, explica directorul Ioan Gavril.
SC Condor SA Matca are 70 de angajaţi, majoritatea aflaţi în unitate încă de la începuturi, adică din anul 1991. ”Imediat după anul 1989, am avut lângă mine o echipă de oameni împreună cu care am gândit să nu distrugem fostele CAP-uri, ci să le menţinem în activitate. Clădirile au rămas, dar din cauză că nu mai avea mari şanse creşterea/exploatarea vacilor, am adaptat totul la creşterea păsărilor. Astfel, s-a înfiinţat unitatea noastră, prin comasarea CAP-urilor Corod, Matca şi Blânzi. Practic, cu aceşti oameni am reuşit să salvăm totul de la pieire şi, de aceea, permanent am căutat să le menţin locurile de muncă şi să le îmbunătăţesc condiţiile de lucru şi de viaţă. De fapt, împreună am încercat să supravieţuim şi să ne dezvoltăm. De aceea, ne preocupă foarte mult problema valorificării producţiei. Noi trăim din banii obţinuţi prin livrarea ouălor, neavând alte surse de finanţare. Înţelegem că timpurile s-au schimbat, că sunt alte rigori ale pieţei şi ne adaptăm. Până acum, am reuşit şi credem că va fi bine, în continuare, dar cu echilibru şi cu investiţii”, speră specialistul gălăţean.

Grijă faţă de piaţa şi consumatorul din România
“Problema exporturilor nu ne-a preocupat mai mult decât colaborarea cu un partener italian care prelua producţia direct din fermă şi o trimitea în alte ţări. Deocamdată, priorităţile şi rugăminţile noastre către cei în măsură să influenţeze aceste lucruri sunt de a avea grijă de piaţa şi de consumatorul din România, alături de grija pentru a ne asigura efectivul matcă aici, în ţară. Mi se pare esenţial, atât în domeniul aviculturii, cât şi în alte sectoare, gândindu-mă, de exemplu, la asigurarea efectivului matcă de suine”, adăuga Ioan Gavril.
Pentru anul 2018, este proiectată finalizarea investiţiei proprii de resurse financiare şi umane, demarate din anul 2017, în reorganizarea a două hale de producţie, prin tranformarea unor vechi grajduri pentru vaci în adăposturi pentru găini ouătoare, cu câte 13 mii capete fiecare. Următoarea etapă vizează tranformarea a încă 4 grajduri de vaci în hale de găini ouătoare, având aceeaşi capacitate de 13 mii capete/hală. Condor SA Matca creşte găini ouătoare din rasa Lohmann Brown, puii de o zi fiind importaţi direct din Slovacia. Acest importuri se practică în mod constant în ultimii patru ani, respectiv din momentul în care unităţile româneşti specializate cu care s-a colaborat nu au mai avut capacitatea de a se regăsi printre furnizorii de hibrizi de găini ouătoare cu indici de conversie a hranei foarte buni şi cu cele mai mici pierderi de efectiv.

Condor SA Matca_b

 

ASOCIEREA ÎN COOPERATIVE RĂMÂNE UN VIS ÎNDEPĂRTAT
Cum problema desfacerii producţiilor este una complexă şi specifică tuturor producătorilor de ouă din România, specialistul gălăţean ne-a vorbit şi despre colaborarea dintre fermieri, care ar putea să aducă unele soluţii favorabile, dar care, din păcate, nu funcţionează practic la nivelul dorit. ”Facem parte de Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România, cu sediul la Bucureşti, pentru că agreăm principiul comunicării şi al colaborării. Ideea ar fi să ne asociem între noi, unităţile avicole, eventual în cooperative pentru valorificare. Deşi s-a încercat realizarea unei cooperative a producătorilor de ouă, nu s-a ajuns la finalizarea demersului. Am discutat cu cei din Vrancea şi din Vaslui, adică cei care sunt mai aproape teritorial. Dar încă suntem în situaţia în care fiecare lucrează pe cont propriu. Sunt ferm convins că nu este bine aşa, dar nici nu am reuşit să ne adunăm şi să construim o cooperativă mare, aşa cum se lucrează în Vest. Am avut ocazia de a vedea cum funcţionează astfel de cooperative în ţări precum Germania, Belgia sau Olanda. Acolo lucrurile sunt organizate foarte bine şi chiar pe segmente, adică organizarea FNC-urilor, a fermelor de pui, a fermelor de găini ouătoare, precum şi pe linia pieţei de desfacere. Pe fondul lipsei de organizare, precum şi pe fondul importurilor, al imposibilităţii de a aplica acea Lege a Supermarketurilor, cu 51% produs românesc la raft, iată, s-a ajuns la acele blocaje în valorificare şi la scăderea drastică a preţurilor la ouă, la poarta fermei”, arăta Ioan Gavril.

 Ioan Gavril_b

Ioan Gavril: “Mi se pare o situaţie paradoxală. Pe de o parte, astăzi, în România cred că avem maximum 6 milioane de găini ouătoare. Raportat la un consum uman normal, ar trebui să fie căutate ouăle şi să aibă preţuri bune. Dar, iată, noi vorbim despre reduceri drastice de preţuri şi de lipsa pieţei. De ce? Deoarece consumatorului i se oferă, în supermarketuri, suficientă marfă ca să nu fie supărat, dar este vorba despre marfă din import. Supermarketurile ţin la preţurile mari la ouă şi fac aprovizionări destul de rar de la noi”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Vizualizat: 1034 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?