Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ORDONANŢE peste ordonanţe, BANI, ANIMALE MOARTE...

Publicat: 19 august 2019 - 16:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor a dezbătut în şedinţa din 2 iulie, cu puţin timp înainte de vacanţa parlamentară, proiecte de lege pentru modificarea şi completarea, dar şi pentru validarea unor ordonanţe privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Legiferarea acestei activităţi este cu atât mai necesară cu cât România se confruntă cu epidemia de pestă porcină africană.

Cadavre_b

Propuneri legislative
Ordonanţa de guvern 24/2016 a fost primul act - după aderarea la Uniunea Europeană - care a stabilit cadrul legal privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, referitoare la sistemul de colectare, transport şi eliminare a acestora, activitate publică de interes naţional, avându-se în vedere transpunerea în legislaţia naţională a regulamentelor europene. În 2017 însă, un grup de parlamentari, cei mai mulţi membri ai PSD şi unul al ALDE, au înaintat spre dezbatere un proiect de lege care propunea modificarea OG 24/2016. Iniţiatorii PL-x 394/2017 au scris în expunerea de motive că urmăresc ”a îmbunătăţi coerenţa şi claritatea” actului precedent. Concret, ei au solicitat ca primăriile să aibă datele de contact ale unităţilor de ecarisare (date aflate la consiliile judeţene), astfel încât să poată contacta direct firma respectivă, în caz de urgenţă, evitând complicaţiile birocratice; au propus acordarea unor ajutoare de stat pentru activităţile de neutralizare; au cerut eliminarea din lista instituţiilor responsabile a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi însărcinarea Gărzii de Mediu cu inspecţia şi controlul. Consiliul legislativ a aprobat iniţiativa, juriştii guvernamentali au susţinut-o de asemenea, dar sub rezerva însuşirii unor observaţii, iar Senatul a adoptat-o în 24 octombrie 2017. Apoi, Pl-x 394/2017 a ajuns la Camera Deputaţilor şi trimisă la comisii pentru avizare, unde se află şi în prezent.

Primăria şi frigiderul
În 2018, a fost înregistrată o altă iniţiativă de modificare, şi anume Pl-x 218/2018, aparţinând unor deputaţi şi senatori în majoritate de la UDMR, dar susţinuţi şi de câţiva senatori de la PSD. În principal, propunerea vizează ”transferarea responsabilităţii consiliilor judeţene la consiliile locale privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, adică activitatea de colectare şi depozitare, respectiv contractarea acestei activităţi cu o unitate de ecarisare autorizată conform legislaţiei în vigoare”. Autorii iniţiativei au propus şi înfiinţarea unor unităţi de depozitare frigorifică pe raza fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, din sursele de la bugetul de stat prin MADR. Această metodă, susţin autorii, ar fi aplicată şi de către alte state membre ale UE. Consiliul legislativ a aprobat propunerea, Senatul a adoptat-o în 11 aprilie 2018, dar Guvernul a respins-o în 19 aprilie, acelaşi an. Iniţiativa se află în prezent în Camera Deputaţilor, documentul fiind distribuit comisiilor de specialitate pentru dezbatere şi avizare.

DSCF2925ag119_b

Guvernul tranşează chestiunea
Trei luni mai târziu, însă, mai exact în 16 iulie 2018, Guvernul nu a mai aşteptat votul parlamentarilor şi a emis OUG 64/2018 pentru a modifica şi completa Ordonanţa 24/2016, în contextul în care izbucnise deja epidemia de pestă porcină africană, în judeţele Tulcea, Brăila şi Constanţa. În noul act emis de Guvern, este introdusă definiţia animalelor moarte: ”...ucise prin eutanasie, cu sau fără diagnostic exact, ori care au murit, inclusiv animalele născute moarte sau nenăscute, în cadrul unei ferme sau în orice alt spaţiu ori în timpul transportului, dar care nu au fost sacrificate pentru consumul uman”. Responsabilitatea pentru ecarsiarea teritoriului este atribuită tot consiliilor judeţene, în ciuda acelor iniţiative parlamentare care urmăreau transferul, parţial sau total, al acestei responsabilităţi consiliilor locale. Banii sunt alocaţi însă de la bugetul de stat prin MADR.
În premieră, OUG 64/2018 acordă ajutoare de stat pentru activităţile de neutralizare a animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor fiind instituţiile care stabilesc categoriile de servicii, cheltuielile eligibile, cuantumul sprijinului financiar şi modul de acordare a acestuia.

Înapoi la OG 24/2016
În mod straniu, chiar a doua zi, pe 17 iulie 2018, Guvernul a aprobat prin HG 551/2018 Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei 24/2016, adică fix actul legislativ pe care l-a modificat şi completat cu numai o zi înainte! HG 551 a fost publicată în Monitorul Oficial în 31 iulie 2018, ulterior producându-şi efectele. Potrivit normelor metodologice, ”crescătorii individuali înştiinţează, în termen de 24 de ore, medicul veterinar de liberă practică căruia îi sunt arondaţi şi autoritatea administraţiei publice locale pe a cărei rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor cu privire la existenţa unuia sau mai multor animale moarte, definite potrivit prezentelor norme metodologice, şi anume rumegătoare, porci, cai, păsări, iepuri şi animale de blană”. Apoi, primăria are obligaţia să informeze imediat consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu privire la moartea animalelor. Tot primăria realizează registrele de evidenţă care curpind informaţii referitoare la numele proprietarului, precum şi data şi ora la care a fost solicitată consiliului judeţean intervenţia unităţii de neutralizare. Mai mult, primăria, dacă UAT a fost considerată izolată, are obligaţia să îngroape cadavrele, dar numai în locuri special amenajate şi numai după obţinerea autorizării sanitar-veterinare şi a actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, emise în condiţiile legii, de la nivelul judeţului respectiv.

Lanţul responsabilităţii
Mai departe, consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti gestionează organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale.
Cine dă, totuşi, banii? Potrivit art. 11, este precizat că resursele financiare ”se asigură prin transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale ale judeţelor, respectiv bugetul local al municipiului Bucureşti, prin bugetul MADR”.

 

AJUTOR DE STAT PENTRU 950.000 DE CRESCĂTORI
În HG 551/2018 a fost introdusă şi o schemă de ajutor de stat: numărul maxim estimat de beneficiari, crescători individuali de animale, fiind de 950.000. În vederea includerii în schema de ajutor de stat a crescătorilor individuali de animale, trimestrial, direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene întocmesc lista nominală a acestora, listă pe care o transmit consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ajutorul de stat se acordă în baza prevederilor Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, denumite în continuare Orientările Uniunii Europene, capitolul I, secţiunea 1.2.1.4 - Ajutoare pentru animale moarte.(2) Schema se aplică pe întreg teritoriul României, iar perioada de aplicabilitate a acesteia este 2018-2020 inclusiv, după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Pentru perioada 2018-2020, bugetul total estimat este de 166.695 mii lei, repartizat astfel: pentru anul 2018 - 16.800 mii lei, pentru anul 2019 - 74.947 mii lei; pentru anul 2020 - 74.948 mii lei. Aceştia sunt, de fapt, banii pe care autorităţile îi plătesc drept despăgubire fermierilor şi sătenilor ai căror porci au fost ucişi din cauza pestei porcine africane.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 500 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?