Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Optimizarea strategiei de înţărcare a viţeilor

Publicat: 16 iunie 2010 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Recomandările generale de creştere a viţeilor se referă la cazarea individuală şi la hrănirea acestora cu lapte sau cu substituent de lapte de două ori pe zi. Principalul motiv pentru care dorim să cazăm viţeii individual este acela de a limita răspândirea bolilor prin contactul între animale şi de a controla consumul de starter, dar şi pentru a reduce suptul nenutritiv între viţei.

Click pe poza pentru galerie!

Directiva Consiliului Europei 91/629/CEE cu privire la bunăstarea viţeilor nu ne permite, însă, să cazăm viţeii individual după vârsta de opt săptămâni, pe motiv că taurinele sunt animale sociale şi trebuie să socializeze de la vârste foarte tinere.


Măsuri de evitare a stresului

Înţărcarea reprezintă un moment stresant în viaţa viţeilor, când imunitatea acestora scade mult şi există un risc ridicat de apariţie a îmbolnăvirilor, în special a celor respiratorii. Astfel, în acest moment al vieţii se recomandă ca viţelului să nu i se aplice un alt factor stresant, cum ar fi: mutarea în alt adăpost, gruparea, ecornarea, schimbarea furajului vegetal, aplicarea tratamentelor etc.

O recomandare frecvent utilizată în practică, în cazul viţeilor cazaţi individual pe parcursul alăptării, este aceea de a-l menţine în acelaşi sistem pentru cel puţin o săptămână după eliminarea laptelui din raţie.

 

Efectele strategiilor de înţărcare

Recent am citit un articol ştiinţific scris de trei autori spanioli, Bach, Ahedo şi Ferrer (Journal of Dairy Science, vol. 93, martie 2010, p. 413-419), care au studiat efectele a două strategii în momentul înţărcării asupra performanţelor şi stării de sănătate a viţeilor.

Acest articol a venit să schimbe puţin viziunea asupra a ceea ce am prezentat anterior, prin prisma celor două strategii, pe care le prezentăm.

• Menţinerea viţeilor individual timp de 6 zile după înţărcare comparativ cu mutarea lor în colectivitate la momentul înţărcării. Cercetările s-au efectuat pe un număr de 320 viţele de rasă Holstein, care au fost înţărcate la vârsta de 56 de zile. Jumătate din viţele au fost menţinute timp de şase zile după înţărcare în cuştile individuale, iar cealaltă jumătate a fost mutată în ziua înţărcării în supercuşti de câte opt capete. Regimul de furajare a fost similar pentru cele două grupe de viţele.

• Acordarea unui timp de socializare viţeilor înainte de înţărcare. În acest caz, cercetările s-au efectuat pe 240 viţele de rasă Holstein, care au fost înţărcate la vârsta de 70 de zile. Toate viţelele au primit două tainuri de lapte până la vârsta de 49 de zile, după care au primit numai un tain de lapte. Jumătate din viţele au fost mutate la vârsta de 49 de zile în supercuşti de câte opt capete, iar celelalte au fost menţinute în cuştile individuale până la vârsta de 56 de zile şi apoi au fost mutate în supercuşti.

Mutarea viţelelor imediat după înţărcare din cuştile individuale, care nu sunt prevăzute cu ţarc pentru mişcare în aer liber, în supercuşti de câte opt capete comparativ cu menţinerea acestora încă şase zile a avut ca efect realizarea unui spor mediu zilnic de creştere semnificativ mai mare (826 g faţă de 794 g), în timp ce riscul apariţiei tulburărilor respiratorii după înţărcare s-a redus la jumătate (de la 2,24 la 0,98).

Aceste rezultate sunt contrare cu ceea ce ştiam înainte şi ceea ce era recomandat pentru strategia de cazare a viţeilor în momentul înţărcării.

Gruparea viţelelor în supercuşti de câte opt capete cu trei săptămâni înainte de înţărcare, o dată cu reducerea numărului de tainuri de la 2 la 1 comparativ cu gruparea lor cu numai două săptămâni înainte de înţărcare, a avut ca efect creşterea consumului voluntar de furaje vegetale de la 2,49 kg/zi la 2,61 kg/zi, realizarea unui spor mediu zilnic mai mare de 1,07 g/zi comparativ cu 1,03 g/zi, precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate, numărul de cazuri de îmbolnăvire respiratorie scăzând de la 1,23 la 0,87.

 

CONCLUZIE

Ceea ce putem desprinde din aceste experimente este că mutarea viţelelor din rasele de lapte imediat după înţărcare în spaţii de creştere adecvate vârstei este mai indicată, decât menţinerea lor în continuare în cuştile individuale.

De asemenea, determinarea socializării prin gruparea viţeilor înainte de înţărcare este mai avantajoasă prin stimularea consumului voluntar de furaje vegetale, ceea ce permite realizarea unor sporuri de creştere mai mari şi îmbunătăţirea stării de sănătate.

Vizualizat: 2129 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?