Până în anul 1990 lâna deținea ponderea în veniturile unei ferme de ovine. Se vindea cu 135-200 lei/kg, calitatea I! În acea perioadă, oile cu lână grosieră (Țurcană, Karakul) reprezentau o treime din structura de rasă a României.
După anul 1990, structura de rasă s-a schimbat radical. Ovinele cu lână grosieră, mai puțin pretențioase la condițiile de întreținere, au ajuns treptat, în perioada actuală, să reprezinte peste 80% din efectivul total de ovine, în contrast cu închiderea întreprinderilor textile care prelucrau lâna grosieră.
Cantități mici de lână grosieră se exportă în Turcia și câteva țări arabe sau se prelucrează în fir, din lâna spălată, în Mărginimea Sibiului.
Cantități mari din această lână sunt îngropate, arse sau zac pe albiile râurilor deși lâna este considerată o fibră textilă foarte valoroasă, cu calități igienice care nu sunt specifice altor fibre naturale sau artificiale (melana).
Prin calitățile ei, lâna este o fibră miracol datorită compoziției chimice (80-90% cheratină, asemănătoare cu scleroproteinele din păr, piele, pene etc. compatibile cu pielea umană) și structurii interne (spații pline cu aer în celule fusiforme foarte lungi, iar la fibrele groase în mijloc strat medular cu celule pline cu aer).
Lâna curată, în stare naturală conține 10-20% apă și 80-90% cheratină, iar lâna uscată și purificată (fără grăsimi și săruri) conține 50-52% carbon, 22-25% oxigen, 16-17% azot, 6,5-7,5% hidrogen și 3-4% sulf și o gamă largă de elemente minerale.
• senzație plăcută la palpare;
• bună izolatoare pentru căldură (de 3-4 ori mai călduroase față de lâna sintetică - melana), zgomote puternice și ultrasunete;
• electrizare statică mult mai redusă;
• permeabilitate ridicată pentru razele ultraviolete, asigurând igienizarea naturală a pielii;
• rezistență de două ori mai mare față de melană la acțiunea razelor solare;
• se aprinde numai la temperaturi ridicate (peste 500oC) și arde încet;
• higroscopicitate ridicată;
• rezistență foarte mare la acțiunea acizilor, de circa 12 ori mai mică la acțiunea bazelor;
• capacitate de împâslire pronunțată, esențială la fabricarea postavurilor;
• rezistență și elasticitate bună dacă fibrele de lână nu sunt strangulate.
Cu toate calitățile excepționale pe care le are, cererea de lână Stogoșe și Țurcană (STAS 844-80) pe piața internă este extrem de redusă.
De curând, în zona Sibiului, la Şura Mică, doi întreprinzători au înființat firma şi brandul "Naked Sheep" care produce granule (peleți) din lână, cu dimensiunea de 5 mm, preponderent din lâna miță de la miei, folosite în agricultură și silvicultură ca îngrășământ organic.
Pentru a produce un kilogram de peleți e nevoie de 1,2 kg lână miță sau lână codină și de calitatea aIII-a și a II-a obținută după sortarea cojoacelor de lână.
Peleții din lână pot fi livraţi în pachete de 450 g, 1 kg, 5 kg, 25 kg sau 500 kg.
Peleții din lână administrați în sol permit o eliberare lentă a azotului, pe o durată de 6 luni, chiar dacă în această perioadă ploile sunt frecvente.
După administrare, peleții absorb de 3-4 ori mai multă apă decât greutatea lor, se înmoaie și se umflă provocând o bună afânare și aerisire a solului, în favoarea plantelor.
Acest fertilizator natural sub formă de peleți este ușor de dozat și administrat, are volum redus și este benefic pentru plante. Peleții se administrează odată cu semănatul semințelor sau la prima prașilă. În sol bacteriile descompun, treptat, peleții din lână în componentele lor, pe o durată lungă de timp.
Cercetări minuțioase efectuate la USAMV Cluj-Napoca au evidențiat că peleții de lână pot fi folosiţi cu succes în horticultură, administrați singuri sau în diferite proporții cu turbă.
Aceste cercetări au arătat că peleții din lână de oaie, prin influența favorabilă asupra solului, maximizează menținerea biodiversității plantelor.
Mai mult, studiile au demonstrat că acești peleți nu conțin elemente poluante ale mediului natural fiind un fertilizant eco iar preţul nu este deloc mare: 40-50 lei/kg, în funcție de cantitate.
Administrarea acestor peleți se face în funcție de tipul de cultură, pentru ghivece 10 g, iar pentru legume între 70 şi 150 g/mp.
Luând în considerare programul UE pentru creșterea substanțială a alimentelor bio până în anul 2030, criza de energie și ridicarea exagerată a prețurilor la îngrășămintele chimice, producerea de peleți de lână este o afacere cu șanse mari de succes în viitorul apropiat. Unitatea care îi procesează poate produce 10 tone de peleți pe lună cu intenția de a mări capacitatea până la 50 tone pe lună.
Materia primă, lâna, așteaptă să fie folosită și prin această variantă inovatoare: „lâna de oaie, de la ferma de ovine, la câmp”.
România, ţara cu cel mai mare efectiv de ovine cu lână groasă, are șansa de a deveni cel mai important exportator pe piața europeană de îngrășământ bio din lână!
În zona Bistriței şi-a început activitatea, de câțiva ani, o firmă care produce panouri pentru construcții cu material izolant din lână.
un articol de
IOAN PĂDEANU
SCDCOC Caransebeş