Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

OMS 119: ce-am propus şi ce au aprobat (III)

Publicat: 05 noiembrie 2018 - 11:25
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În urma publicării propunerilor de modificare a OMS 119/2014, în februarie 2018, revista Ferma şi formele asociative ale fermierilor s-au mobilizat şi, împreună cu cei din Ministerul Agriculturii, au formulat o nouă serie de propuneri. Pentru a observa şi dvs. cine pune de fapt beţe în roatele dezvoltării satului românesc, vom face o comparaţie între propunerile noastre şi forma finală adoptată de către Ministerul Sănătăţii.

OMS 119 a fost, în cele din urmă, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii 994/2018, publicat în Monitorul Oficial în data de 21.08.2018. Dar nicidecum în favoarea crescătorului de animale. Continuăm prezentarea propunerilor noastre şi interpretarea cel puţin ciudată a legiuitorilor de la Ministerul Sănătăţii.

Gard_b

Sintagme care duc la interpretări subiective şi abuzive cu privire la activităţile zootehnice
• Propunere: Modificarea art. 20 alin(l) astfel: “Distanţele prevăzute la art. 11 alin 1 pot fi diminuate la solicitarea investitorilor pentru obiectivele agrozootehnice noi doar pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii”.
Forma adoptată:Art 20 1) Distanţele prevăzute la art. 11 alin. (1) pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii publice elaborate de persoane fizice şi juridice specializate, certificate conform metodologiei de efectuare a studiilor de impact asupra sănătăţii, aprobată de către ministrul sănătăţii”.
• Propunere: Eliminarea alin. (6), deoarece distanţele între fermele de animale şi locuinţe stabilite prin art. 11 alin 1 reprezintă zonă de protecţie sanitară pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi nu mai este necesară o nouă evaluare pentru fiecare fermă decât în situaţia prevăzută la alin 3 al art. 20. În fapt, acest alineat obligă toate fermele, chiar dacă îndeplinesc condiţiile art. 11 alin 1, şi nu necesită autorizaţie de mediu să efectueze studiu de impact asupra populaţiei. Utilizarea sintagmelor ”pentru orice situaţii specifice gospodăriilor neprevăzute la art. 15” sau ”dacă se apreciază că produc riscuri” nu reprezintă norme juridice obiective, putând duce la interpretări subiective şi abuzive care să afecteze în mod nejustificat activităţile atât în fermele zootehnice, cât şi în gospodăriile populaţiei.
Forma aprobată: „Art 20 (6) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru unităţile prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 5 alin. (1) - (3) şi pentru orice situaţii specifice gospodăriilor neprevăzute la art. 15, precum şi pentru obiective şi/sau activităţi care nu sunt supuse prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului, dacă se apreciază că produc riscuri asupra sănătăţii populaţiei”.

Distanţe MINIME, reglementări MAXIME!
Activitatea fermelor mari se desfăşoară în baza autorizaţiei integrate de mediu şi intră deja sub incidenţa prevederilor Legii nr. 278 din 24 octombrie 2013 privind emisiile industriale. În vederea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu, solicitantul furnizează informaţii privitoare la amplasamentul unităţii de exploatare. În plus, operatorul monitorizează emisiile de substanţe care pot aduce atingere mediului înconjurător şi populaţiei, funcţionând conform concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (Concluziile BAT) adoptate de Comisia Europeană. Legea 278/2013 prevede limitele maxime ale emisiilor de substanţe poluante ce pot fi generate de desfăşurarea unei activităţi economice, iar prin normele de punere în aplicare a legii sunt prevăzute proceduri concrete de control şi de monitorizare a emisiilor astfel generate. Menţinerea în cadrul OMS 119 a unor distanţe minime între zonele protejate şi unităţile de exploatare se suprapune cu dispoziţiile Legii 278/2013, care prevăd deja criterii obiective de evaluare a impactului asupra sănătăţii populaţiei (valori limită ale emisiilor industriale). Mai mult, păstrarea în OMS 119 a acestor distanţe minime, sub forma aprobată de cei de la Ministerul Sănătăţii, contravine regulamentelor Uniunii Europene...

UE nu are reglementări cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară!
Subliniem, cu titlu prealabil, că la nivelul Uniunii Europene nu există o reglementare privind distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei. În acest caz, pentru a analiza conformitatea Ordinului 119/2014 cu legislaţia Uniunii Europene, în temeiul art. 148 alineatul (3) din Constituţie, ce reglementează principiul priorităţii dreptului Uniunii Europene, normele emise de Ministerul Sănătăţii ar trebui corelate cu principiile care guvernează protecţia mediului şi politica agricolă comună. Astfel, Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) reglementează modalitatea de monitorizare a emisiilor industriale, fiind transpusă în legislaţia naţională prin Legea 278/2013.
Obiectivul la nivelul Uniunii Europene constă în reducerea poluării mediului înconjurător, însă acest deziderat poate fi obţinut numai ca urmare a existenţei unor reglementări clare, precise şi unitare. De asemenea, la elaborarea reglementărilor trebuie să se ţină seama de situaţia economică şi de caracteristicile specifice activităţii industriale.
Astfel, în preambulul directivei menţionate se arată la paragraful (2) că “Pentru a preveni, reduce şi, pe cât posibil, elimina poluarea provenind din activităţile industriale în conformitate cu principiul «poluatorul plăteşte» şi cu principiul prevenirii poluării, este necesar să se stabilească un cadru general pentru controlul principalelor activităţi industriale, acordând prioritate intervenţiilor la sursă, asigurând o gestionare prudentă a resurselor naturale şi ţinând seama, atunci când este necesar, de situaţia economică şi de caracteristicile locale specifice ale locului unde se desfăşoară activitatea industrială”.
De asemenea, elaborarea unor acte administrative normative cu impact asupra unităţilor industriale şi asupra activităţii desfăşurate de acestea trebuie să ţină cont de principiile enunţate în legislaţia Uniunii Europene privind politica agricolă comună, un obiectiv reţinut chiar în tratatele constitutive ale Uniunii Europene. În acest sens, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede la articolul 39 că:
„(1) Politica agricolă comună are ca obiective: (a) creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie şi, în special, a forţei de muncă; (b) asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură; (c) stabilizarea pieţelor; (…)
(2) în elaborarea politicii agricole comune şi a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, vor fi avute în vedere următoarele: (a) caracterul special al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii şi din discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni agricole; (b) necesitatea de a opera treptat modificările adecvate; (c) faptul că, în statele membre, agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei”.

Consecinţe economice grave!
Menţinerea distanţelor minime e de natură a afecta unităţile agricole prin obligarea la respectarea unor distanţe minime ulterior amplasării acestor unităţi. Acest aspect este de natură să creeze insecuritate în domeniul agricol, aducând atingere obiectivelor politicii agricole comune.
Mai mult, obligarea unităţilor economice la conformarea cu dispoziţiile OMS 119/2014 ulterior începerii desfăşurării activităţii autorizate poate avea ca efect reducerea numărului de exploataţii agricole, prin încetarea activităţii societăţilor care nu se încadrează în distanţele minime reglementate prin normele de igienă şi sănătate a populaţiei, ca urmare a dispoziţiilor ordinului nou, deşi la momentul autorizării funcţionau în mod legal.
Trebuie să atragem atenţia că prin efectul produs, OMS 119 creează un mediu anticoncurenţial între unităţile de exploatare existente pe teritoriul României şi cele existente pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, descurajând societăţile să amplaseze exploataţii agricole pe teritoriul României.

Revista FERMA, împreună cu Asociaţia Naţională a Cooperativelor Agroalimentare din România - COOP RO, Federaţia Sindicatelor din Agricultură - TERRA şi Asociaţia Profesională a Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă din judeţul Iaşi, Asociaţia crescătorilor şi exportatorilor de bovine, ovine şi porcine din România, Avicola Buzau şi mulţi alţii.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/220 (ediţia 15-30 octombrie 2018)

 

Vizualizat: 257 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?