Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oieritul: la prezentu-i sumbru, nesigur viitor

Publicat: 12 mai 2016 - 21:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În primul week-end al lunii aprilie a.c., crescătorii de ovine din județul Alba au sărbătorit, timp de două zile, tradiția oieritului. Evenimentul pastoral a cuprins o serie de acțiuni: simpozion de specialitate, expoziție de rase de ovine, tradiții culinare și obiceiuri ale oieritului, demonstrații de dresaj canin și mult cântec popular.

Click pe poza pentru galerie!

Seminarul interactiv “Creșterea ovinelor - actualitate și perspective” a marcat deschiderea primei ediții a Sărbătorii Oieritului la Alba.  “Din ’90 până acum n-a fost nici un an așa greu ca 2015 și ce vine nu pare a fi foarte stimulativ sau optimist”, a dat tonul discuțiilor Ioan Pădeanu - șeful Catedrei de Tehnologia creșterii ovinelor și caprinelor de la USAMVB Timișoara. 

Specialiștii invitați au îndrumat oierii spre eficiență prin recomandări tehnice care să le ușureze și să le perfecționeze munca în fermă.

 

Mielul de Paști produce primii bani în stână

Evaluarea stării sectorului a început cu analiza pieței mielului de Paști, produsul de stână care aduce primul venit anual în ferma de oi. “De 26 ani ne plângem că nu ne putem vinde marfa. Acum 26 de ani țările arabe erau la picioarele României. În acest moment întreaga țară românească se află la picioarele a doi-trei băiețași care ne dau prețuri derizorii, nu ne cumpără marfa, ne amână etc. În Ungaria (mielul - n.r.) se vinde cu 12 lei, noi nu putem nici cu 6 lei”, sublinia Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba, organizator principal al evenimentului, alături de Consiliul Județean Alba și Primăria Comunei Ciugud.

Prețul mielului este în cădere, iar posibilitățile de valorificare sunt nesigure. “De Paștile Catolice prețul a fost, cel puțin în Banat, între 10 și 11,5 lei, principalele piețe de export la acel moment fiind Italia și Grecia. Acum a ajuns între 8 și 9 lei/kg”, a informat Ioan Pădeanu. “Avem potențial de export, în anii buni oaia aducea venituri de peste 400 milioane de euro. Este singurul sector din agricultură cu balanță pozitivă, în care se importă până la 5-7% din ceea ce se exportă”, i-a încurajat specialistul timișorean pe oierii din Alba. Fermierii prezenți și-au mai descrețit frunțile la anunțul că Iordania ar putea crește capacitatea de import până la 4,5 milioane de capete de miei. Detalii citiți în pagina 32. 

 

Vindem mult și ieftin la arabi, în timp ce Europa importă scump din spațiul extracomunitar

Un studiu al Institutului de Economie Agrară al Irlandei, prezentat pe scurt de Stelian Dărăban, profesor de la USAMV Cluj-Napoca, arată că sectorul european va înregistra o stagnare, chiar un regres, în primul rând din cauza scăderii consumului de carne de ovină la nivel european, o piață în care oferta încă nu face față cererii. În România, consumul a scăzut sub 1,4 kg/locuitor.

Perspectivele sunt slabe și din cauza instabilității pieței arabe - principala destinație a carcaselor grase și grele din România. Stelian Dărăban consideră că viitorul Centru de colectare din Iordania nu va fi o soluție pentru România, deoarece el va dicta un preț necompetitiv. Cum piața arabă plătește prost, soluția ar fi să producem o carcasă performantă care să ne deschidă posibilitatea de export în Europa. “În 2014-2015 cota aprobată a fost undeva între 75-80% din cota folosită de țările care importă în Europa carne de ovină. Dacă am avea calitatea, am avea loc pentru 20-25% pe piața europeană de carne de oaie. În România, greutatea medie a carcaselor până în 2002 a fost de 15 kg. Am scăzut în 2012 la 10,4 kg și după 2015 am fost cu 9,8 kg/greutate medie a carcasei. Asta nu e o carcasă performantă. În ultimul raport CE (27 februarie a.c.) privind producția de carne de ovine și caprine, apărem și noi pentru prima dată cu carcase grele de tineret ovine - nu miel - peste 17 kg. Prețul mediu pe Europa a fost de 582 euro/100 kg carcasă. Carcasa din România valorează 200 euro/100 kg (tineret de aproape un an, la peste 17 kg/carcasă). Deci o carcasă ce n-a putut fi clasificată decât la clasa B - slabă. Cu Țurcana noastră în rasă curată nu mai facem performanță”, concluziona Stelian Dărăban. În prezent deficitul european de carne de oaie este parțial acoperit de Australia și Noua Zeelandă. 

În opinia profesorului clujean, singura posibilitate e să revenim la structura de rasă de dinainte de ’92 pentru a aborda realist piețele de export: Țurcană în proporție de 38-40%, Karakul și alte rase importate - maxim 10%, iar diferența - oi cu lână fină și semifină și alte rase de carne. 

“Cred că trebuie să schimbăm puțin optica creșterii ovinelor. Prin specializarea fermelor pe lapte sau pe linii de carne, să aducem hibrizii la calitate europeană, apoi prin abatorizare în România și exportat sub formă de carcasă, prin educarea populației din România să consume carne de miel și intern, prin produse tradiționale care să se vândă aproape de fermă pe lanțul scurt alimentar, cred că încet puteți ajunge să fiți eficienți și economici în această ramură a agriculturii”, sublinia Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca.

 

Laptele - industria grea a zootehniei

Și prețul laptelui de oaie este în scădere, deși în toamna anului trecut piața laptelui părea stabilizată. “Prețul a început să scadă cu 10-20 de bani. Pe piața americană și europeană este o cerere extraordinară, inclusiv pentru produse din lapte de oaie. Va trebui să vă faceți cooperative pentru a vă crea o piață de export unde să furnizați produse de înaltă calitate. Un sector care ar trebui exploatat mai mult, deși este mult de muncă. Instalația de muls mecanic ar fi un modul prin care cel puțin să vă stabilizați sau să nu pierdeți foarte mult”, a sugerat Ioan Pădeanu o soluție pentru a înlocui forța de muncă și așa greu de găsit și costisitoare. 

Citând studiul Institutului irlandez, Stelian Dărăban observa că producția de lapte de oaie și capră în România aproape s-a triplat, de la 360 mii tone în 2010 la 840 mii tone în 2014. “Asigurăm opt la sută din producția mondială și 28% din cea europeană. Dacă vrem să facem performanță cu Țurcana, atunci trebuie valorificată producția de lapte, având în vedere deficitul de pe piața mondială, unde nu există restricții”, sesiza Dărăban. Sub acest aspect, specialistul a subliniat o practică greșită a oierului autohton, prin care limitează producția de lapte. “Lăsând animalele pe pășune cu tineretul, se risipește o parte de producție, o plus valoare. Mulți crescători spun că lasă mieii să sugă. Dar după patru luni mielul nu mai suge, se autoînțarcă. Oaia se poate strica la uger, apar afecțiuni. Dar stă mielul cu sor-sa și cu mamă-sa și ne trezim cu o grămadă de bitanci compromiși reproductiv”, atenționa Dărăban. 

 

Amenajament pastoral DA, bani pentru lucrări BA!

Un mijloc de producție esențial în ferma de oi este pajiștea. În Europa, România ocupă locul cinci ca suprafață, după Franța, Spania, Grecia și Anglia, dar nu se încadrează în productivitatea pajiștilor europene. “În toate aceste țări, pajiștea asigură 80% din hrana bovinelor și 60% din cea a ovinelor. La noi, prin exploatarea nejudicioasă se asigură 25-30% la bovină și vreo 40% la ovine”, preciza Stelian Dărăban.

În acest context, obligativitatea realizării amenajamentului pastoral este binevenită, dar prost gândită, pentru că nu s-a stabilit o etapizare a lucrărilor corelat cu perioada de concesiune a pajiștii și cu posibilitățile financiare ale utilizatorilor pășunii. “Au pus carul înaintea boilor. Trebuia început urgent cu bunele practici și apoi cu amenajamentele, dacă aveți concesiunea pe zece ani. Impun anual un plan de lucrări extrem de costisitoare. La un teren cu fertilitate medie, costul depășește cu mult subvenția la hectar. Dar e un început”, spunea Ioan Pădeanu. 

Fermierii din sală au criticat taxele exorbitante pentru concesiunea/închirierea pășunii de la primării. S-a ajuns și la 700 lei hectarul. “Noi plătim 240 lei/ha, redevență calculată la o estimare de 8 tone masă verde la hectar. În amenajamentul pastoral producția a fost evaluată la 6 tone/ha. Amenajamentul a costat 400 milioane lei vechi pentru 883 hectare. Pășunile sunt degradate, avem spini, avem de toate. Ca să ne încadrăm la cerințele din Amenajament și să facem pășuni bune, nu ne ajung nici banii europeni, fără a plăti chirie la primărie”, a arătat Ștefan Niculuț - președintele Asociației din comuna Câlnic. 

 

În a doua zi a evenimentului, manifestările s-au mutat în câmp, la Ciugud, acolo unde crescătorii de ovine au arătat că știu să poarte tradiția cu mândrie și cu optimism și să mai uite de necazuri. Detalii, în numărul viitor. 

 

 

 

SPRIJINUL CUPLAT LOVEȘTE ÎN ADEVĂRAȚII CRESCĂTORI DE OVINE

“Nu facem apologia subvenționării, dar... în Ungaria se acordă în prezent 31 euro, o subvenție de cinci ori mai mare decât a noastră (circa 20 de lei). Iar în 2016 sprijinul european și național în Ungaria va crește ca urmare a declarării agriculturii și creșterii animalelor ca domenii de interes național. Aici nu este condiționat de COP! Noi, cu SCZ-ul lovim tocmai în oamenii care au venit cu tradiția, crescătorii cu efective mici. L-am întrebat pe Dacian Cioloș de ce în Ungaria se poate plăti mai mult. Răspunsul premierului este pentru mine o mare dezamăgire: Ungaria ia subvenție mai mare pentru că are mai puține oi. Deci dacă noi susținem că avem prea multe oi, e dramatic!”, a criticat Horia Moruțan atitudinea premierului.


 

Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 - 14 mai 2016

 

Vizualizat: 515 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?