Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oieritul din Grindu - îndeletnicire fără viitor (II)

Publicat: 18 februarie 2019 - 20:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În numărul trecut v-am relatat povestea de viaţă a lui Gheorghiţă Cristea, cel care a înfiinţat Asociaţia locală a Crescătorilor de Animale “Mioriţa Deltei”. Despre sumbrul viitor al oieritului la Grindu s-au pronunţat şi alţi veterani ai acestei vechi îndeletniciri pastorale.

Un alt crescător de animale este Dumitru Pasăre. El are în îngrijire şi exploatare, împreună cu băiatul său cel mare, Costel, de profesie marinar, 1.300 de oi din rasele Ţigaie şi Cărăbaşă - Oaia cu cap negru de Teleorman. „Avem aceeaşi mare problemă cu retrocedarea terenului arabil din izlaz către Asociaţia Crescătorilor de, al cărei vicepreşedinte am fost ales, dar Primăria nu vrea nici în ruptul capului să o facă!”, a explicat crescătorul din Grindu.
Tatăl său, nea Gheorghe Pasăre, păzeşte şi acum oile. Are la stână 630 de animale din rasa Ţigaie. A fost cioban toată viaţa! Pe copii i-a dat la şcoli ca să înveţe carte. Acum merge pe 87 de ani. „Am ajuns la vârsta asta muncind! Nu am stat nic io clipă locului! Acum foarte greu e să creşti oi, pentru că nu este păşune! E loc puţin, că s-au înmulţit oile. Când eram în floarea vârstei, nu te găseai cioban cu cioban pe izlaz, acuma poţi să stai în băţ toată ziua ca să nu se amestece oile între ele. Uite târlă colo, târlă colea, sunt vreo 15 pe-aicea”, ne-a declarat bătrânul.

Oieritul din GrinduClick pe poza pentru galerie!
În discuţie, a intervenit şi Petrică Pasăre, fiul mai mare al lui nea Gheorghe. Fost electrician cu liceu: “Pe timpu’ lu’ Ceauşescu avea toată lumea unde munci şi din ce trăi. Aveam unde să desfacem produsele, acuma nu vinzi tu brânza, nu vinzi tu lâna, nu vinzi tu pielea. Nu vinzi nimica. Dacă vă duceţi pe câmp, numai lână vedeţi, piei aruncate...” Şi a continuat: „Dacă nu au mâncare, oile nu mai dau lapte. Noi am predat lapte şi nu ne-au mai dat banii pe mai bine de două luni! Am de încasat vreo 70 milioane de lei vechi!”

Pesta africană a dat iama în porci
O altă problemă a fost cu pesta porcină africană. „Eu am avut 26 de porci înregistraţi la medicul veterinar, acum nu mai avem nimic. Fiul meu, Dumitru, a avut vreo 40; m-a încântat oleacă să nu mai anunţăm autorităţile. Dacă o făceam, îi omoara şi pe ai lui. Au murit şi ai lui de pestă. Nu am ştiut că vin cu despăgubiri. De porci mi-a părut rău, primeam banii şi pe ai mei şi pe ai lui Dumitru!”, a oftat bătrânul oier.
În vara trecută, de la târlă i-au murit 150 de cârlani. Nea Gheorghe Pasăre crede că s-au adăpat dintr-un canal unde fuseseră deversate pesticide. „Au dat în diaree; un mieluţ bolnav îl am acum în căruţă”, a explicat ciobanul.
Probleme au fost şi cu seceta mare de anul trecut. Un cunoscut fermier care lucrează terenurile preluate în arendă de la săteni ne-a declarat că după recoltarea culturilor de toamnă a ţinut miriştea nearată mai bine de două luni de zile pentru ca animalele să nu moară de foame. “Am avut porumb şi soia pe vreo 400 de hectare pe teren amenajat la irigat. După recoltare, i-am lăsat să pască oile, în urma lor solul a rămas bătătorit şi acum mă chinui să scarific. Pe păşunea Asociaţiei nu este nimic la ora actuală, totul e uscat şi lăsat în paragină”, a susţinut Traian Grigore, fermier din Galaţi.

“Vor să ne mute stânele şi să are păşunea”
Marian Cristea, un alt crescător îngrijorat de viitorul său incert. „Vor să ne mute de aici! Spune că aici unde avem stânele este teren arabil! Eu am peste 30 de ani de când sunt cu târla pe acest loc. Mai întâi a fost tata, dincolo un unchi. Nu a fost arat niciodată! Uitaţi, sălciile asta au 50 de ani, cât îs de bătrâne; dacă era arabil, nu mai existau?”, se întreabă retoric crescătorul.
Acesta a primit somaţia verbală de mutare. „A venit la noi fermierul care a câştigat licitaţia, a zis că ne dă el materialele, că ne mută gratis cu echipa lui de tâmplari. Vrea să poată ara din urmă! Aici sunt cam 62-63 hectare, niciodată nu a intrat plugul, dar în acte figurează ca teren arabil pe păşune!”, spune îngrijorat oierul.

Flămânde, bietele animale!
De multe ori, lui Dumitru Pasăre i-a trecut prin cap să scape de animale. E tot mai greu să creşti oi în aceste zile. Mai în glumă, mai în serios, chiar şi primarul Neculai Neagu i-a recomandat să vândă oile: „Ce-ţi mai trebuie bătaie de cap, Dumitre?! Ai băieţii mari aranjaţi bine, sunt marinari, vinzi animalele şi trăieşti din dobândă!”, relatează oierul spusele edilului. Dar nu poate. Câţiva crescători din comună şi-au scos oile la vânzare de mai bine de un an, dar nu a venit nimeni să le cumpăre. Aşa că, flămânde, bietele animale îşi aşteaptă obştescul sfârşit!
Oamenii din Asociaţie s-au gândit să înece cele 15 mii de oi în apele Dunării, că nu le mai pot ţine flămânde. Protestul lor a fost precedat de o întâmplare nefericită şi tragică. La începutul lunii decembrie, în căutare de hrană, oile lui Marin Chirilă au încercat să traverseze un canal plin cu stuf şi vegetaţie de baltă. S-au îmbulzit şi au murit sufocate 36 de animale.

Gh Pasare_b
Gheorghe Pasăre: „Eu de la vârsta de opt ani păzesc oile, nu am învăţat carte. Sunt născut în ’32; în ’42 ne-a scos războiul la Luncaviţa şi nu m-am mai dus la şcoală. Am păşunat oile numai pe grinduri. Pe atunci nu inunda Dunărea! Comuna a avut cândva păşune”.


„CURSA MORŢII” - NAVA „MOGOŞOAIA”
În timp ce treceam Dunărea cu bacul spre comuna Grindu, mi-am amintit de "cursa morţii", scufundarea navei de pasageri „Mogoşoaia” de către un convoi de barje bulgăresc. A fost cea mai mare catastrofă navală românească!
Se întâmpla în urmă cu aproape trei decenii, în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1989. Era duminică. Mulţi navetişti din Grindu - pescari, docheri, lucrători portuari, siderurgişti, marinari - se întorceau acasă de la tura de noapte. Printre pasageri se aflau şi câteva familii care veneau de la o nuntă. La puţin după ora 8,00, la Cotu’ Pisicii, nava „Mogoşaia” a fost lovită în plin de un convoi bulgăresc format din împingătorul „Petar Karanicev” şi şase barje. Efectiv, în coliziune, primele barje s-au urcat peste vasul de pasageri şi l-au băgat sub apă, transformându-l într-un cavou din fier. În doar câteva minute a fost înghiţit de apele Dunării. În urma tragediei au murit înecaţi 207 oameni (bărbaţi, femei şi copii), dintre cei 223 pasageri, inclusiv nouă membri ai echipajului, şi doar 16 persoane au reuşit să se salveze, între care şi Eugen Malihen, băieţelul în vârstă de patru ani, care a supravieţuit ţinând strâns în mânuţe un bidon din plastic de 5 litri. În tragicul accident al „Titanicului românesc” au dispărut familii întregi; aproape că nu există casă din Grindu care să nu poarte doliu în suflet după vreo rudă sau neam care a plătit un nedrept tribut apelor Dunării.
Pe atunci, eram redactor al ziarului local gălăţean şi în ziua fatidică fusesem de serviciu la tipografie. Autorităţile vremii încă nu declaraseră tragicul eveniment, au încercat să muşamalizeze catastrofa de pe Dunăre. Au făcut-o trei zile mai târziu, la rubrica de „Fapt divers”, când au fost publicate lapidar câteva rânduri. Presa internaţională, inclusiv posturile de radio „Europa liberă” şi „Vocea Americii”, a relatat pe larg despre tragedie chiar în acea seară. În schimb, la ziar soseau numeroase anunţuri mortuare din partea familiilor îndoliate. A trebuit să le publicăm, înainte să apară ştirea oficială. Nu puteai să te joci cu durerea oamenilor!


SINISTRAŢI PE TIMP DE IARNĂ
Viaţa a fost grea şi năprasnică şi pe vremuri la Grindu. Gheorghiţă Cristea îşi aminteşte o păţanie pe care nu o va uita cât va trăi. “În iarna lui ‘84-‘85, a venit zăporul de a inundat toată balta! A fost cea mai grea iarnă de când mă ştiu! Eram sinistraţi. Au venit de ne-au luat cu o platformă şi ne-au dus la Zaclău (actualmente comuna I.C. Brătianu - n.r.). Ne-a lăsat în câmp lângă nişte grămezi de coceni. Eram eu, tata şi doi săteni... Apoi ne-au transportat până la Măcin, la complexul de berbecuţi. Am dormit în cojoc; purtam cizme şi mi-au îngheţat picioarele bocnă în ele, de ger ce era!”, povesteşte Gheorghiţă Cristea.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 231 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?