Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oieritul are viitor! Problemele din sector rămân în sarcina crescătorilor

Publicat: 26 aprilie 2012 - 14:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În perioada 24-25 martie a.c., Federaţia Naţională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România “Romovis  10 mai 2006” şi-a convocat membrii la Adunarea Generală anuală a Federaţiei, la Sibiu

Click pe poza pentru galerie!

Întâlnirea a fost urgentată, în primul rând, de nevoia de a stabili detaliile implicării asociaţiilor în procedurile de preluare şi depunere a cererilor pentru prima pe cap de animal la centrele APIA şi rolul care le revine acestora în vizarea cererilor de plată. În cadrul Federaţiei se insistă tot mai mult pe responsabilizarea asociaţiilor faţă de membri, prin diversificarea serviciilor pe care formele asociative le pot derula în folosul celor pe care-i reprezintă.

De anul acesta, organizaţiile profesionale legal constituite pot prelua de la APIA, în numele solicitanţilor şi cu acordul scris al acestora, formularele pretipărite pe care ulterior să le distribuie beneficiarilor pentru completare, apoi să le vizeze şi în final să le depună la centrul de plăţi, fără ca fermierul să mai facă un drum la APIA.

“Am convocat Adunarea Generală mai repede, întrucât s-au adunat multe probleme pe care le-am discutat în ultima perioadă la minister şi pe care trebuie să le aducem la cunoştinţa asociaţiilor membre. În special pentru procedura de lucru privind CNDP în 2012”, ne-a declarat Ionică Nechifor, secretar general al Federaţiei, care şi-a anunţat demisia din această funcţie în cadrul Consiliului Director, întrunit la Sibiu în aceeaşi zi.

 

Mielul face tot profitul

Pentru cei mai mulţi dintre crescătorii noştri de oi, mielul nu mai e de mult tradiţie de Paşte, ci principala sursă de venit pe tot parcursul anului. La Sibiu, s-au discutat posibilităţile de valorificare a producţiilor de carne, dar şi a lânii şi a pieilor de ovine. Pentru carne, solicitări pentru export au venit din Turcia, Iordania şi Egipt. China este dispusă să preia cantităţi nelimitate de lână şi de piei. Dar relaţiile comerciale ale României cu Turcia şi cu China nu sunt armonizate.

“Deşi am primit oferte de la partenerii noştri din China (pentru producţiile de lână şi pieile de oaie) şi din Turcia (carnea de miel şi de oaie, inclusiv reforme), pentru cantităţi nelimitate, în momentul de faţă suntem blocaţi ca procedură, ni se cer anumite buletine de analiză şi se pare că nu-şi asumă nimeni eliberarea lor, e o secretomanie”, ne-a spus Nechifor.

În prezent, carne se vinde pe piaţa europeană, îndeosebi în Italia, dar în cantităţi limitate şi cu anumite condiţii de calitate şi greutate, respectiv 25 kg/miel. Ori Turcia şi alte state arabe nu au restricţii privind cantitatea şi primesc animale cu orice vârstă. “Exportăm numai prin intermediari. Mieii noştri ajung în Bulgaria, unde primesc o nouă identitate, fiind exportaţi în Turcia.

Noi, ca Federaţie, încercăm să atragem către fermieri beneficiarii, să negociem un preţ bun pentru toţi. În acest sens, am propus să înfiinţăm o cooperativă agricolă naţională, prin care să putem valorifica producţia în mod organizat. De altfel, fiecare asociaţie din teritoriu ar trebui să înfiinţeze cooperative”, a fost propunerea lui Nechifor.

 

China oferă 2 euro/kilogramul de lână

România are o problemă serioasă cu valorificarea lânii de oaie. “Iată că avem un beneficiar pentru cantităţi nelimitate şi, conform ofertei noastre de preţ care a fost acceptată, putem obţine 2 euro/kg de lână la Merinos, 1,5 euro la Ţurcană şi 1 dolar la rasa Karakul. Dar nu putem onora cererile. Partenerii chinezi sunt dispuşi să vină să prelucreze lâna în România, în Hunedoara şi Prahova”, a vorbit Nechifor despre beneficiile posibile.

O altă sursă de venit de pe urma creşterii ovinelor ar putea fi reproducătorii, însă pentru a fi certificaţi, produşii trebuie să fie incluşi în Controlul Oficial al Performanţelor.

La Sibiu, conducere Romovis a propus implementarea unui sistem on-line naţional, găzduit de viitorul site al Federaţiei, unde fiecare asociaţie acreditată pentru COP să-şi facă raportările.
Federaţia Romovis reuneşte 52 de asociaţii reprezentative pentru crescători de ovine şi caprine din 34 de judeţe ale ţării.

 

În Banat, lucrurile par să se fi aşezat

La numai o săptămână de la Adunarea Generală a Romovis, Asociaţia timişeană Ovis Banatim, membră fondatoare a Federaţiei, şi-a invitat membri asociaţi la întâlnirea anuală a organizaţiei.
Vestea bună pentru fermieri este faptul că asociaţia le asigură membrilor asistenţă juridică, o singură dată pe an, prin intermediul unui jurist angajat.

Un alt obiectiv mai vechi va prinde contur anul acesta. În 2011, asociaţia a elaborat, împreună cu Staţiunea de la Caransebeş şi cu Institutul Tamis Pancevo din Serbia, un proiect transfrontalier în valoare de 230 mii de euro, aflat în stadiul de cerere de finanţare din vara anului trecut. “În cadrul proiectului am cuprins şi achiziţia unui laborator pentru examenele parazitologice. Cu acest laborator ne vom dota, indiferent dacă proiectul se aprobă sau nu pentru finanţare.

Tot echipamentul costă circa 1000 euro. Continuăm investiţia pe cont propriu”, a spus Felician Negruţ, preşedintele asociaţiei timişene. 
Asociaţia va înfiinţa în judeţ sucursale locale fără personalitate juridică, pentru a îndeplini unele cerinţe ale Legii 214/2011, una dintrea acestea fiind concesionarea păşunilor comunale organizaţiilor şi asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale, legal constituite.

Tot de anul acesta, asociaţia va pune bazele Cooperativei agricole Ovis Banatim. “Am depus actele, dar avem nevoie de un expert contabil angajat. Urmează să găsim o soluţie şi pentru acest deziderat”, a explicat Felician Negruţ.

Asociaţia Ovis Banatim reprezintă peste şase sute de crescători de ovine din judeţul Timiş, din care 268 sunt membri fondatori şi deţin un efectiv total de 135 mii capete ovine şi o mie capete caprine.

Vizualizat: 699 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
despre oierit.
|
05. 14, 2012. Monday 09:55
Intodeauna am fost alaturi de voi.Sunt si acum ,cu o observatie.C.O.P. nu poate fi activitatea oricui, daca suntem seriosi.Sper ca intelegeti.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?