Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oaia Ţigaie Ruginie

Publicat: 04 octombrie 2018 - 11:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La Plăieşii de Jos, în judeţul Harghita, crescătorii de Ţigaie Ruginie, o varietate a rasei Ţigaie, au pus de-o Expoziţie Naţională de Ovine. Titulatura de naţională este explicată prin faptul că la eveniment au fost invitaţi peste 90% dintre deţinătorii înregistraţi în COP cu acest ecotip. Nu mai puţin de 44 de crescători invitaţi, din care, se pare, doar trei nu au reuşit să ajungă cu exemplarele în expoziţie.

Varietatea ruginie a rasei Ţigaie a intrat în zodia selecţiei în rasă pură odată cu evoluţia firească a efortului fermierilor de a se coagula într-o asociere cu scop clar: schimbul de genetică de cea mai bună calitate în urma unei competiţii cântărită de specialişti. Din păcate, taman cei care se ocupă de conservarea acestei varietăţi nu au fost prezenţi, deşi erau invitaţi, a remarcat preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte (FOM), Eugen Gonţea, care are şi el în turmă această varietate.

Tanczos Barna_b

Ardealul are tradiţie în ferma de familie
În schimb, senatorul UDMR, Tanczos Barna, membru în Comisia pentru Agricultură şi Pescuit din Senatul României, a sprijinit acest efort prin implicare şi prin prezenţa la eveniment. L-am ascultat cu atenţie pe încă tânărul parlamentar - care deţine în familie şi o fermă de vaci de carne din rasa Limousine - vorbind cu pasiune de ferma de familie care înnobilează această zonă. „Aici este vorba şi de amprenta lăsată de Imperiul Austriac! Iată că aici aproape fiecare familie are oi pe care primăvara le dă în grija ciobanilor, păstrând vacile acasă, pentru păşunile de sub munte”. Aşa se explică şi frumuseţea păşunilor din această parte de ţară. Şi, deoarece Ardealul are tradiţie în ferma de familie, senatorul Tanczos Barna, fost secretar de stat în MADR, susţine plafonarea subvenţiilor pe fermă! Deşi înţelege lobby-ul marilor fermieri, afirmă senatorul UDMR, este convins că extremele din agricultură nu sunt benefice: „Nici marile ferme din sud şi vest, dar nici băbuţa cu o vacă de funie nu sunt benefice pentru viitorul agriculturii!”
Pentru prima ediţie, remarca medicul veterinar Andrei Miklos, unul dintre cei care au făcut parte din comisia de bonitare, participarea a fost excelentă. Fiecare crescător a adus cinci oi şi un berbec în boxele pregătite cu garduri din fier - model jandarmerie, semn că autorităţile au adus prinosul lor pentru reuşita manifestării. Cât priveşte numărul mare de participanţi, spune Andrei Miklos, chiar şi acum peste 100 ani această varietate era dominantă în regiune. Şi aşa s-a păstrat, în ciuda diverselor încercări de aducere a altor rase. Am observat cu plăcere spiritul de competiţie al ciobanilor, care au adus şi cei mai frumoşi câini într-o expoziţie inedită. Deşi afară erau peste 30 grade Celsius la umbră iar blănoşii au cam scos limba de un cot!

Iosif FarcaÅŸ_b

A îmbrăţişat blânda ocupaţie de cioban
Crescătorul de ovine Eugen Gonţea deţine şi el varietatea Ţigaie Ruginie, despre care spune că este „fieroasă”, deosebit de rezistentă la condiţiile aspre din zona de munte, cu nişte ongloane de oţel şi un metabolism iute. Alături de el l-am întâlnit pe unul dintre cei mai vechi şi buni crescători din zonă ai acestei varietăţi de Ţigaie, cu peste 800 de oi din această varietate. A moştenit afacerea de la tatăl său, care a preluat-o la rândul lui de la tatăl său şi aşa mai departe. Iosif Farcaş a absolvit liceul auto şi meseria sa e de şofer profesionist, iar după Revoluţie a avut şi o firmă de utilaje agricole second-hand. O firmă care a mers foarte bine, dar atunci când a trebuit să preia oile de la tatăl său nu a pregetat şi a lăsat deoparte viaţa mult mai agitată de dealer de utilaje pentru blânda ocupaţie de cioban. Acum munceşte 40 ha cultivate cu porumb şi lucernă iar la munte deţine peste 80 ha în proprietate şi 60 ha închiriate pentru turma sa. De curând a achiziţionat un tractor John Deere, ca şi prietenul său Eugen Gonţea, şi e convins că astfel va avea mai mult spor la treabă.
Cât priveşte vânzarea de berbecuţi de anul acesta pentru prăsilă şi COP, un cioban spunea că a vândut deja 80 de bucăţi cu 2.000 lei de când s-a auzit că vor căpăta certificate de origine pentru intrarea în socotelile SCZ-ului. Asta, ca o observaţie..., dincolo de un eveniment reuşit care s-a încheiat cu premii, tombole şi foc de tabără!

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 372 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?