Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oaia Dorper sau drumul de la hobby la afacere într-o fermă din Timiş

Publicat: 23 iunie 2009 - 00:00
25 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
Acum câţiva ani, când l-am cunoscut pe Felician Negruţ, se ocupa de porci, mai exact de recoltarea materialului seminal. Astăzi, în gospodăria familiei din localitatea timişeană Jebel, nici urmă de porci! În locul lor însă au apărut oile...

De ce această schimbare radicală? „În momentul în care n-am mai avut voie, din motive de securitate, să am contact cu alţi porci, decât cu cei de la serviciu, am simţit nevoia să fac altceva care să-mi ocupe timpul.

Am încercat cu găini, dar investiţia am făcut-o tocmai în anul în care a fost gripa aviară la noi, deci falimentul mi-a fost asigurat...”, spune Negruţ.

Click pe poza pentru galerie!

Începuturile...

În căutările pe internet, Felician Negruţ a descoperit un site din Germania, care oferea informaţii despre oaia Dorper. „La câteva zile după ce mi-am lăsat datele de contact pe site-ul respectiv, m-a sunat proprietarul paginii de internet şi, timp de trei sferturi de oră, mi-a povestit despre această rasă de oi.

Au mai urmat alte câteva discuţii, după care, în vara anului 2006 am plecat în Germania să văd oile. De aici am mers în Elveţia, unde l-am cunoscut pe cel care a făcut primul import de oi Dorper din Africa de Sud, în Europa... Şi de aici a început totul", îşi aminteşte Felician Negruţ.


Primele oi Dorper a ajuns la Jebel

Primul import - 5 femele şi un mascul din rasa Dorper, a fost făcut în februarie 2007, cu o investiţie totală de cinci mii de euro. „Am făcut importul după integrarea în UE, deoarece până atunci existau în ţara noastră condiţii restrictive la importuri”, spune Felician Negruţ.

În toamna aceluiaşi an, au mai ajuns la ferma din Jebel câteva femele şi un mascul, importate din Austria. Al treilea transport, constând în câţiva berbeci din Austria şi un berbec din Germania, s-a realizat.

În prezent, efectivul de ovine din rasa Dorper este de 13 oi, 5 berbeci şi aproape 20 de miei, dintre care şi hibrizii rezultaţi din încrucişări cu cele 30 de oi Ţurcane din fermă. „Am avut câteva pierderi, deoarece necunoscând foarte bine rasa, am tratat oile Dorper la fel ca pe cele din Ţurcană.

Adică le-am furajat cu concentrate, le-am ţinut în turmă cu Ţurcanele, ori formarea oii Dorper a fost gândită astfel încât să poată valorifica furajele grosiere din savana africană”, spune Negruţ.


Întreţinerea oilor în ferma de la Jebel

Ideală pentru ovinele din rasa Dorper este întreţinerea la păşune, cu păstor electric. „Momentan sunt într-o perioadă critică, deoarece numărul de animale este prea mare ca să le întreţin acasă, şi prea mic, pentru a angaja un cioban.

Intenţionam să semăn câteva hectare de păşune cultivată, respectiv un ha pentru zece oi. Din păcate, seceta din primăvara acestui an nu mi-a permis acest lucru. Deocamdată am semănat nişte borceag, unde urmează să le introduc.

Până acum le-am întreţinut pe suprafeţe mai mici de păşune, o parte cultivată, alta naturală. Sigur, cu păşunatul mi-e mai greu, deoarece doresc să le ţin separat şi să fac montă dirijată, să ştiu ce berbec intră la o grupă de montă sau la alta, ceea ce presupune mult timp, multă muncă şi investiţii.”, spune Felician Negruţ.

Păşunatul se desfăşoară de primăvara, până toamna târziu, iar în timpul iernii oile sunt hrănite exclusiv cu fân, fără concentrate.


Valorificare, planuri, obiective

Dintre preocupările pe linie genetică, cea mai valoroasă ca şi câştig final o reprezintă încrucişările dintre Ţurcană şi Dorper, în vederea sacrificării.

Primele rezultate s-au dovedit extrem de încurajatoare, pentru că produşii astfel obţinuţi au cântărit greu... la propriu: „Ţurcana noastră este foarte rezistentă, bine adaptată la condiţiile locale, dar nu excelează în ceea ce priveşte producţia, care este modestă şi la lână, şi la lapte, şi la carne.

Mă axez mai puţin pe producerea de hibrizi Dorper, deşi mieii de vând foarte bine în perioada Paştelui. Anul acesta am avut foarte puţini hibrizi, deoarece şi oile Ţurcane au fost puţine, doar 12 la număr.

Am sacrificat de Paşte doar berbecuţii, iar cele 15 mieluţe le-am păstrat de prăsilă. Cererea de mieluţi a fost foarte mare, însă eu vreau să-mi dezvolt afacerea, să-mi extind efectivul atât cât voi fi în stare

Felician Negruţ studiază în prezent posibilitatea încrucişării altor rase cu Ţurcana, în scopul orientării producţiei spre carne sau lapte, după care, peste hibridul astfel obţinut să vină cu Dorper.

Preferinţele ar fi Blufaced, respectiv Alpina austriacă de munte, cea din urmă fiind, ca aspect şi conformaţie, foarte asemănătoare cu Ţurcana, însă mult mai prolifică, având o producţie bună de lapte şi reuşind să întreţină doi miei până la înţărcare. În plus, Alpina austriacă de munte este poliestrică (poate fi montată în orice lună a anului).

Afacerea încă e în faza de început, la stadiul de investiţie, pentru că Felician Negruţ nu este tipul afaceristului dornic de câştiguri peste noapte, ci mai degrabă omul care ştie că orice câştig sigur şi pe termen lung este precedat de investiţii şi muncă pe măsură. 

L-am întrebat pe crescătorul nostru ce drum ar alege sau ce rasă ar exploata dacă ar fi să o ia de la început cu creşterea ovinelor? Ar paria tot pe Dorper? "Răspunsul este undeva între da şi nu, în sensul că dacă este vorba de hobby, aş începe tot cu Dorper, dar dacă este vorba de afacere, acum aş gândi puţin altfel.

În prima fază am gândit totul ca pe o afacere, dar având posibilităţi destul de limitate, am fost nevoit să demarez totul ca pe un hobby, şi nu mi-a reuşit aşa cum mi-am dorit. Poate ar fi trebuit să aştept apariţia oii Dorper albă, pentru că ciobanii români sunt cam reticenţi la culoarea neagră.

Fiind totuşi foarte puţine exemplare în Europa, sunt şi foarte scumpe, iar tendinţa este ca atunci când faci o investiţie mare este să o recuperezi cât mai rapid. Sfatul unui crescător din Africa de Sud este să nu vă aşteptaţi să faceţi bani dintr-odată.

Există riscul de a face rabat de la calitate, ori nu orice berbec se ţine pentru prăsilă", spune Felician Negruţ.

Încrucişarea cu Alpina austriacă este încă în faza de culegere de informaţii. Această variantă este destul de scumpă, preţul unui berbec ajungând la câteva mii de euro. „N-am pretenţii să aduc exemplare foarte scumpe, ci berbeci care să poarte trăsăturile rasei.

Mai trebuie să găsesc şi proprietarul de Ţurcane care să fie dispus unui astfel de experiment, adică să accepte încrucişările cu Alpina austriacă”, explică Negruţ.


Oaia Dorper: premisele unei afaceri reuşite

”Pentru moment, varianta cea mai profitabilă pentru noi este să folosim berbecii Dorper la încrucişări cu Ţurcana, pentru a obţine mieii de carne”, spune Felician Negruţ. Mieii au o vigoare deosebită, la câteva minute de la fătare se ridică şi sug singuri.

Mănâncă fân şi paie destul de devreme şi prezintă o viteză mare de creştere. „Deşi la fătare sunt mici, comparativ cu mieii Ţurcanei, în câteva zile recuperează greutatea. De exemplu, am avut, la fătări gemelare, miei hibrizi care la două luni cântăreau 20-25 de kg!”, mărturiseşte Negruţ.

Perioada de alăptare este de 3-3,5 luni, deoarece fiind foarte precoce, berbecuţii încep să monteze mamele. Nu se pune problema mulsului... oile Dorper sunt puternice şi nu se lasă mulse, însă laptele e suficient pentru hrana mieilor.

Femelele hibride însă au o producţie foarte bună de lapte, iar mieii lor pot ajunge la 17 kg în numai 5 săptămâni.

Greutatea optimă pentru sacrificare. "Spre deosebire de tăierile din Vest, unde carnea de oaie se consumă frecvent, greutatea de tăiere este de 45 kg, la noi, în special în Banat, unde carnea de oaie se consumă aproape numai de Paşte, un miel de 20 kg este considerat foarte mare".

Moştenirea caracterelor la hibrizi. Culoarea specifică rasei Dorper nu se transmite la produşii hibrizi, aceştia fiind tărcaţi. Moştenesc însă conformaţia, au trăsăturile oii de carne, fiind mai laţi şi mai grei, chiar dacă la mărime sunt la fel ca mieii din rasa Ţurcană.

Caracterul poliestric nu a fost încă observat la hibrizii obţinuţi în ferma de la Jebel. La oile Dorper însă sunt posibile 3 fătări în 2 ani, şi ţinând cont de prolificitatea de 150%, se poate calcula o producţie anuală de doi miei pe oaie.

Reproducţie. Comparativ cu ţările care au dezvoltat o adevărată industrie a creşterii oilor, la noi sistemul de montă artificială este încă slab dezvoltat, cel puţin la ovine.

Felician Negruţ spune că sunt trei tipuri de montă care se pot aplica în cazul rasei Dorper, fiecare cu rezultate diferite, însă monta naturală este cea mai eficientă, procentul de fecunditate mergând până la sută la sută. „Berbecii Dorper, fiind foarte activi, pot merge unul la câteva zeci de oi, chiar şi 50.

Există şi excepţii, înregistrate în Elveţia, când un berbec Dorper, într-un sezon de montă, se pretează la un efectiv de câteva sute de oi!", spune Felician Negruţ.


ATUURI ALE RASEI DORPER

Diferenţe Dorper - Ţurcană

În cazul rasei Dorper, mieii sunt lăsaţi lângă mame, până ajung la greutatea de înţărcare de 35 kg. Le merge dacă sunt singure şi fără stres.Rumegă mai mult bolul alimentar, valorifică mult mai bine hrana şi nu face risipă.

Ţurcana consumă mai mult, însă cu eficienţă mică. Risipa de furaj făcută de oile Ţurcană într-o săptămână, oile Dorper n-o fac nici în două luni. În plus, oile Dorper valorifică inclusiv resturile de paie sau de fân din ieslea Ţurcanelor.

Diferenţe Dorper - alte rase pentru carne

"Un cioban din Germania, cu 500 de oi Merinos, peste care a băgat berbeci Dorper, cu scopul de a obţine mieii de carne, pe care să-i valorifice la greutatea de 40-45 kg, mi-a spus că nu a ales altă rasă, Texel sau Suffolk, oi cu producţie de carne mai bună decât Dorper, deoarece vara, când e foarte cald, oile Texel nu mănâncă şi slăbesc, fiind foarte pretenţioase”, explică Negruţ.

Ovinele de carne din rasele Texel sau Suffolk nu consumă iarba de pe o păşune peste care a trecut anterior altă turmă de oi. Au nevoie de mâncare de calitate, care este foarte scumpă.

Chiar dacă aceste rase, la care putem adăuga şi ovinele Charollais, au o producţie bună de carne, datorată mărimii, Dorperul compensează în ceea ce priveşte întreţinerea, nefiind pretenţioase.


RASA DORPER: CARACTERISTICI

Este o rasă de carne, formată în anii ’30, în regiunile aride din Africa de Sud, prin încrucişarea raselor Dorset Horn şi Blackheaded Persian (persiana cu cap negru, o rasă de oi cu păr, nu cu lână).

Pentru prima dată a fost adusă în Europa - Germania în 1977 sub formă de embrioni, prin transfer de embrioni, iar primul transport de animale vii (100 de capete) s-a făcut în anul 2000. Au mai urmat câteva importuri mai mici, toate în Elveţia.

Primul importator a investit în jur de 80 mii de euro în toată afacerea, achiziţionând oi Dorper şi o sută de embrioni.

Trăsături:
• excepţională încărcătură musculară;
• greutate bună: la maturitate oile ajung la 70-80 kg, iar berbecii la 120-130 kg;
• capacitate deosebită de adaptare la diverse condiţii de mediu;
• păşunat neselectiv (“rade” absolut toată vegetaţia);
• valorifică foarte bine furajele grosiere;
• prolificitate foarte bună (150-180%);
• reproducţia nu este sezonieră (se pot obţine miei în orice lună din an, iar intervalul dintre fătări se poate reduce până la 8 luni, obţinându-se astfel 3 fătări în doi ani);
• fătări uşoare, fără asistenţă (oile fată singure iar mielul se ridică singur la supt);
• instinct matern foarte dezvoltat;
• capacitate mare de alăptare (oile “duc” doi miei fără probleme);
• viteză mare de creştere (mieii ajung la 35 kg în 105-120 zile);
• mieii obţinuţi din încrucişările cu Ţurcană au ajuns în 60 de zile la 24-25 kg, cei din fătări gemelare, şi la 28-30 kg, cei din fătări simple.
Particularităţi:
• oaia Dorper este mai uşor de întreţinut întrucât nu trebuie tunsă, amestecul de lână şi păr care-i acoperă corpul năpârlind în fiecare an;
• carnea de Dorper este lipsită de gustul specific de oaie, fiind astfel foarte apreciată de către consumatori.

Informaţii suplimentare: Felician Negruţ, tel. 0727770548, www.dorper.ro

Vizualizat: 6684 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [25]  
Pagini: [1]  1   
25.
fermier incepator
|
06. 01, 2014. Sunday 21:56
gasesc an romania de cumparat rasa dorper si daca se preteaza an zona sucevei
24.
Carne fada
|
03. 18, 2013. Monday 22:03
Oaia Dorper are carnea fada, nearomata
23.
Oaia dorper
|
11. 01, 2012. Thursday 22:03
Florin Oberndorf.Am venit in germania anul trecut in noiembrie.Lucrez la oferma de oi dorper.Mai avem in ferma si alte rase,dar nici unadintre ele nu se poate compara cu dorper.
22.
GABY
|
06. 07, 2012. Thursday 15:14
as rea sa cumpar oi dar nu stiu de unde vreau oi dorpe sau altele de carne care nu se mulg si nu se tund daca sti trimitemi un mesaj en codruta_mocanu@yahoo.com multumesc
21.
buna ziua
|
05. 30, 2012. Wednesday 11:44
daca productia de lapte este mare...cum se face intarcarea ca sa nu se strice oaia la pulpa ?
20.
informare
|
05. 04, 2012. Friday 16:07
O mioara metis 50% de DORPER cu TURCANA dupa cat timp poate fi montata?Dar una 75% ; 87.5%?La incrucisarea DORPER+TURCANA pot lua in calcul ca fata 1.5 produsi din care jumatate mioara, jumatate berbecut?Care ar fi furajarea oilor in timpul gestatiei, a oilor si mieilor de la fatare pana la intarcare,precum si a berbecutilor rezultati, pentru ingrasare.Multumesc
19.
inceput de afacere
|
05. 02, 2012. Wednesday 13:31
Doresc sa incep o afacere in domeniul cresterii si valorificarii oii la BISTRITA.Ce recomandati o imperechere turcane cu DORPER sau a lua de la inceput berbec si oi DORPER?Este piata la produsii DORPER?Pe timpul stabulatiei ce hrana le dau si in ce cantitate?
18.
schimb experienta
|
01. 30, 2012. Monday 19:22
Buna ziua, Am citit cu interes articolul si avand in vedere ca sunt dintr-o localitate apropiata, Deta, as dori sa incepem o colaborare. Cu stima, Bogdan Bosniac (bogdan_bosniac@yahoo.com)
17.
metisare cu tigaia
|
01. 26, 2012. Thursday 17:18
Nu am citit nimic despre o eventuala hibridare a masculilor de Droper cu femele de Tigaie Carabasa,care este o rasa de talie mare,cu cap negru ce se "asorteaza"mai bine ptr.productia de carne.Cine poate comenta acest lucru?
16.
anonim
|
01. 15, 2012. Sunday 12:03
cred ca oile dorper sint cam scumpe si nu isi merita banii,sint profitabile pentru cine le vinde pt prasila da daca vreti sa faceti afacere io zic sa va ginditi bine daca merita,eventual sa cumparati berbeci pt incrucisare cu alte rase mai ieftine.
15.
cumpar oi dorper
|
06. 10, 2011. Friday 15:12
cumpar oi dorper 0741 382105
14.
cumpar oi dorper
|
06. 10, 2011. Friday 15:11
cumpar oi dorper 0741 382105
13.
miei Dorper
|
05. 24, 2011. Tuesday 00:46
Salut Dom.Felician. Daca mai stiti pe cineva,sau auziti,am un prieten care mai are in jur la 30 miei Dorper,bune inteles cu hirti si calitate. Mulzumesc mult Constantin (Freiburg Germania )Tel.07661-909552
12.
miei Dorper
|
05. 24, 2011. Tuesday 00:45
Salut Dom.Felician. Daca mai stiti pe cineva,sau auziti,am un prieten care mai are in jur la 30 miei Dorper,bune inteles cu hirti si calitate. Mulzumesc mult Constantin (Freiburg Germania )Tel.07661-909552
11.
Chiril
|
04. 28, 2011. Thursday 10:15
as vrea sa stiu cum as putea sa le transport in R.Moldova adica la Chisinau
10.
Marco
|
04. 23, 2011. Saturday 20:34
daca cumperi 10 pretul este egal
9.
crotalii oi ALLFLEX
|
03. 18, 2011. Friday 15:18
crotalii ALLFLEX 0740055782 0356441585
8.
viitor crescator
|
08. 03, 2010. Tuesday 13:32
as vrea sa ma apuc de o ferma de oii da nu stiu la ce distanta de vecini si cate am voie sa cresc intr-o gospodarie ca sa nu fiu reclamat din cauza vecinilor
7.
Preturi la Dorper
|
03. 09, 2010. Tuesday 12:35
Pentru ca inca sunt asaltat de catre cititorii acestui articol cu intrebari referitoare la preturi, iata in continuare cateva dintre acestea: -berbeci miori (2 dinti schimbati) = 500 Euro/buc.; -berbecuti (sub un an) = 400 Euro/buc.; -mielute (sub un an) = 350 Euro/buc.; -metisi 75% = 150 Euro/buc.; -metisi 87,5% = 200 Euro/buc. Pentru intrebari suplimentare ma puteti suna la tel.0727-00.84.78 Cu stima, Felician
6.
florin sibiu
|
01. 25, 2010. Monday 17:51
si eu as fi interesat de un berbec din aceasta rasa, cat costa?
5.
pret?
|
07. 29, 2009. Wednesday 12:05
4.
nicoleta dragomir
|
06. 29, 2009. Monday 15:35
Comentariu editorial
Pentru detalii privind modalitatea de achizitie a exemplarelor din aceste rase, precum si alte detalii "tehnice", va rog contactati fermierul - Felician Negrut, la tel. Felician Negruţ, tel. 0727770548, si email: felician.negrut@gmail.com. Multumim pentru interes!
3.
înţărcarea
|
06. 27, 2009. Saturday 11:20
dacă producţia de lapte este mare,cum se face înărcarea? nu se strică oile la uger(mamită) sau alte probleme nu sunt?
2.
înţărcarea
|
06. 27, 2009. Saturday 11:20
dacă producţia de lapte este mare,cum se face înărcarea? nu se strică oile la uger(mamită) sau alte probleme nu sunt?
1.
super articolul dar si oaia
|
06. 27, 2009. Saturday 11:08
Buna ziua!sunt locuitor al jud. Bihor si as dori sami cumpăr si eu un berbecuţ din aceasta rasa.Care este preţul?
Rezultate: [25]  
Pagini: [1]  1   
reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?