Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O poveste cu caimac şi lapte de la vacă

Publicat: 09 iulie 2018 - 16:25
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Produsele premium în domeniul procesării laptelui tind să cucerească piaţa şi în România, în pofida veniturilor limitate ale populaţiei. Calitatea şi lipsa aditivilor devine o atracţie reală, în condiţiile în care media este realmente „inundată” de pericolele expunerii la E-uri, radiaţii, hormoni, conservanţi şi alţi duşmani nevăzuţi aflaţi în tot ceea ce consumăm.

Nicuşor Şerban este un adevărat performer, care a decis să treacă la un alt nivel al afacerilor sale, urmând să inaugureze în curând propria linie de procesare a laptelui. Aşa cum ne-a declarat recent, acesta crede în plusvaloare, acel secret care transformă laptele de calitate, dar în cele din urmă tot un lapte, într-o marcă înregistrată.
Prima dată am ajuns la Drăgoeşti (judeţul Ialomiţa) în noiembrie 2016, cu ocazia unui tur organizat de Asociaţia Crescătorilor de Vaci "HolsteinRo". La vremea respectivă, proiectul fusese aprobat, la un cost estimativ de 5 milioane de euro. Desigur, investiţia a depăşit cu mult această sumă, dar cine mai stă să calculeze acum... Am revenit în ferma lui Nicuşor Şerban la începutul lunii martie a.c., însoţind un grup de fermieri danezi interesaţi să afle care este nivelul de dezvoltare a agriculturii româneşti. Şi chiar dacă discuţiile s-au axat mai mult pe activitatea de ansamblu a societăţii Agroserv Măriuţa, am încercat să aflu mai multe despre integrarea producţiei, un concept omniprezent în Occident, care a început să prindă cheag şi la noi. E adevărat că suntem încă departe de performanţele celor din Vest, dar avem deja câteva exemple, printre care şi cel al lui Nicuşor Şerban, un antreprenor care a ştiut cum să-şi gestioneze afacerea astfel încât să obţină acea valoare adăugată de care tot vorbim de ceva vreme.

ferma Agroserv Măriuţa_b

Bulgarii plătesc mai bine
Creşterea vacilor de lapte este un proces deosebit de complex, care implică nu doar costuri, ci şi riscuri foarte mari. De aceea, laptele colectat în ferma Agroserv Măriuţa de la Drăgoeşti a ajuns să fie livrat în Bulgaria, în proporţie de 90 la sută, la un preţ mai bun decât ar putea oferi orice procesator român. Dar asta e pe cale să se schimbe... „Preţurile sunt negociate în fiecare lună. Este aproape o vânzare spot. Ne-am orientat spre Bulgaria pentru că cererea este mult mai mare în această ţară. Consumul, în special pe perioada verii, creşte foarte mult datorită turismului. Bulgaria oricum importă cantităţi importante de lapte din Germania şi din Ungaria, iar nouă ne-a fost mult mai uşor să intrăm pe această piaţă, ţinând cont că distanţa este mult mai mică, de numai 150 km. Pe noi ne costă mai puţin transportul în Bulgaria decât la Braşov”, ne-a mărturisit administratorul şi proprietarul Agroserv Măriuţa. Zilnic livrează o cantitate de 35 de tone de lapte către vecinii de la sud de Dunăre. Costurile legate de transport ar fi de 3 eurocenţi per litru, în condiţiile în care preţul unui litru de lapte achiziţionat la poarta fermei este între 34 şi 36 de eurocenţi. „În ultimii cinci ani, cel mai mic preţ primit a fost de 24 eurocenţi şi cel mai mare - 44 eurocenţi. Preţul în Bulgaria este mai mare decât la noi pentru că acolo există 240 de unităţi de procesare a laptelui şi în România nu mai mult de 60. Bulgarii, pe de altă parte, stau mai prost decât noi la capitolul ferme”, susţine preşedintele HolsteinRo.

ferma Agroserv Măriuţa_b

Produse lactate cu termen de garanţie redus
Fabrica ocupă o suprafaţă de 2.500 metri pătraţi. Proiectul a fost construit pe fonduri europene, în proporţie de 50 la sută. Capacitatea maximă de procesare a unităţii este de o sută de tone de lapte pe zi. Se ia în calcul inclusiv achiziţia de materie primă din alte ferme, produsele urmând a fi distribuite prin reţelele de supermarket, dar şi în magazine mai mici. „Ne-am orientat spre producţia de lapte proaspăt îmbuteliat la sticlă de sticlă, cu termen foarte scurt de păstrare, adică lapte aproape natural, cu o foarte uşoară pasteurizare. Termenul de garanţie va fi de maximum şapte zile. De asemenea, vom produce iaurturi doar din lapte, fără nici un fel de aditivi, precum şi brânză, caşcaval numai din lapte de vacă, fără adaos de lapte praf. Vom avea şi două produse cu care ne adresăm industriei alimentare, respectiv lapte condensat şi „clotted cream” (un fel de smântână foarte grasă - n.r.), obţinută din lapte, practic, uscat în cuptor, sortiment care nu a mai fost până acum produs în România. El este prezent pe piaţa autohtonă, dar este importat din Anglia”, ne-a explicat Nicuşor Şerban. Produsele vor fi comercializate sub două branduri: „Lăptăria cu Caimac” şi „Lapte de la vacă”.
La momentul acestei din urmă vizite, ferma din Drăgoeşti adăpostea un efectiv de 2.600 de animale, dintre care 940 de vaci la muls şi 1.100 exemplare de vaci matcă. Producţia medie zilnică de lapte oscila între 37 şi 38 litri pe cap de animal, având procentul de grăsime în jur de 4 şi conţinutul de proteină între 3,2 şi 3,4%! Vacile sunt mulse de trei ori pe zi, la un rotolactor cu 40 de posturi. Întreg procesul durează 14 ore! Se lucrează în schimburi. E nevoie de până la 5 ore pentru a mulge tot efectivul. Prima mulsoare începe la 5 dimineaţa.

„Miroase” a biogaz
După punerea în funcţiune a fabricii de procesare a laptelui, Nicuşor Şerban se gândeşte deja la viitoarea investiţie majoră - staţia de biogaz. „Sperăm ca până în 2019 să finalizăm şi acest obiectiv. Construcţia unei centrale de un megawatt ne-ar costa în jur de 3,5 milioane de euro. Nu vrem să producem electricitate, ci vom curăţa gazul şi îl vom arde ca atare. Suntem încă la stadiul de proiect şi ne gândim să producem în jur de 1.500 metri cubi de metan pe oră”, ne-a asigurat ialomiţeanul.
Agroserv Măriuţa, societate înfiinţată în anul 1994, exploatează în prezent 3.500 hectare de teren arabil. Aproape o mie de hectare sunt alocate pentru producerea de furaje, iar restul suprafeţei deserveşte piaţa de cereale şi de plante tehnice. „Ca furajare, folosim o raţie unică, ce conţine siloz de porumb, siloz de lucernă, fân de lucernă, porumb uscat, grâu uscat, şrot de soia, şrot de rapiţă şi şrot de floarea-soarelui, pe lângă un complex de vitamine şi minerale. Circa 80 la sută din necesarul furajer este asigurat din producţia proprie. În funcţie de grupa de producţie, cantitatea de materie uscată consumată de vaci porneşte de la 21-22 kg pe cap de animal şi poate ajunge până la 27-28 kg”, ne-a explicat fermierul Nicuşor Şerban.

 NicuÅŸor Åžerban_b

Nicuşor Şerban: „Laptele este un produs care trebuie vândut cel târziu a doua zi după ce a fost muls, indiferent de preţ. Prin procesare noi sperăm să nu mai fim obligaţi să-l vindem imediat şi să-i dăm o altă valoare”.

SORINA, CAMPIOANA ROMÂNIEI!_b
SORINA, CAMPIOANA ROMÂNIEI!
Cel mai productiv exemplar al fermei Agroserv Măriuţa oferă 72 litri de lapte pe zi. Performanţa aceasta păleşte însă în faţa recordului stabilit pe 12 martie 2018, când a fost înregistrată oficial prima vacă născută şi crescută la noi în ţară care depăşeşte pragul de 100.000 litri de lapte pe viaţă productivă! Numele său este Sorina, deşi poate fi identificată după numărul 28 pe care îl poartă în jurul gâtului, şi este un frumos exemplar din rasa Holstein, aflat desigur în proprietatea societăţii Agroserv Măriuţa. Din câte am aflat, starea ei fizică îi permite să mai ducă acest record spre limitele potenţialului său genetic. „Se află într-o condiţie fizică foarte bună, ţinând cont de faptul că a avut deja şase lactaţii. În prezent, colectăm de la ea în jur e 53-54 litri de lapte pe zi, mult peste media întregului efectiv”, ne-a declarat Marina Toma, medic veterinar în cadrul fermei din Drăgoeşti. Sorina este urmaşa taurului american Blitz, un nume de legendă. L-am întrebat pe Nicuşor Şerban care este secretul acestei performanţe remarcabile, iar răspunsul său mi-a confirmat ceea ce bănuiam: genetica de top, un management corect şi o nutriţie atent controlată. Fără oricare dintre aceste elemente, ar fi practic imposibilă atingerea unui asemenea prag de productivitate.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/212 (ediţia 15-30 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 93 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?